Aici, de ani, vântul ridică în atmosferă nori de praf de siliciu, încărcați și cu metale grele, de la iazul de decantare Boșneag, acoperind orașul și localitățile de graniță din țara vecină, Serbia. Autoritățile promit de ani să rezolve această problemă, dar până acum locuitorii din zonă au trebuit să se mulțumească doar cu promisiuni. Situația gravă de aici ne-a adus până acum de două ori în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prima dată în 2014, iar a doua oară în 2024. Activitatea de la Moldomin a fost sistată în decembrie 2006, dar iazul Boșneag nu a fost închis, pentru că autoritățile sperau că exploatarea se va redeschide. Totuși, au montat niște conducte pe suprafața iazului, prin care haldele de steril sunt umectate în perioadele uscate și când bate vântul, dar utilizarea acestui sistem nu a fost un succes. Situația este gravă pentru că Guvernul spune că sarcina ecologizării nu mai este a lui, după ce firma Moldomin a fost preluată de o companie turcească.
Situația critică din această zonă a fost acum adusă și în atenția Parlamentului de către deputat Ștefan Bouda. „Nu vorbim doar despre un declin industrial, ci despre un pericol real și constant la adresa sănătății a mii de oameni - poluarea cu praf de la iazurile de decantare a materialelor sterile. De ani de zile, ori de câte ori condițiile meteorologice sunt nefavorabile, nori masivi de praf silicios, încărcat cu metale grele, sunt ridicați de vânt din depozitele de steril, acoperind orașul și trecând chiar peste granița cu Serbia. Această ceață toxică nu este doar o problemă vizuală; este o otravă pe care cetățenii o respiră zilnic. Este inacceptabil ca în anul 2026 să asistăm la o astfel de pasivitate instituțională! Solicit, prin urmare, o mobilizare urgentă pentru: - finalizarea și întreținerea sistemelor de umectare; praful de steril trebuie controlat prin soluții tehnice moderne care să împiedice spulberarea acestuia pe timp de secetă; - ecologizarea definitivă a iazurilor; nu putem miza doar pe soluții temporare, avem nevoie de un plan de închidere și de acoperire a acestor zone cu strat vegetal, pentru a neutraliza sursa poluării; - monitorizarea constantă a calității aerului”, a solicitat parlamentarul prin intermediul unei declarații politice.
Guvernul și-a luat mâna de pe iazul Boșneag
În noiembrie anul trecut, Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), o hotărâre prin care se asigura continuarea finanțării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere și ecologizare a iazurilor de decantare din sectorul minier, până la data de 31 decembrie 2028, pentru aceasta alocându-se circa 126 de milioane de lei. Pe lista obiectivelor a căror ecologizare urma să fie asigurată finanțarea pentru continuarea lucrărilor nu figura însă și iazul Boșneag pentru că acesta nu mai intră în obligațiile sale. Lucrările finanţate se refereau la perimetrele miniere abandonate de peste trei decenii: Mina Certej - iazurile Valea Mireşului şi Valea Mealu (judeţul Hunedoara), Mina Teliuc - iazurile nr. 1, 2 şi 3 (judeţul Hunedoara) şi Mina Baia Sprie - iazul Tăuţii de Sus (judeţul Maramureş).
„În ceea ce privește obiectivul minier Tăușani, A.N.R.M.P.S.G. (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon - n.red) ne comunică faptul că în urma procesului de privatizare a Moldomin S.A. Moldova Nouă, toate drepturile și obligațiile pentru porțiunea din iazul de decantare situate în Lunca Dunării (Boșneag, Boșneag Extindere, Tăușani) a fost preluat împreună cu alte active de către S.C. Cuprumold Mining S.A. (subfilială a companiei turcești Eti Bakir A.Ş - n.red.), noul titular legal al licenței. Pe cale de consecință, lucrările de închidere și ecologizare a iazului de decantare Tăușani nu mai fac obiectul finanțării din Fondul pentru Mediu”, se preciza în expunerea de motive a hotărârii de guvern. Planurile turcilor pentru redeschiderea exploatării de cupru s-au împotmolit însă în litigii legate de terenuri.
120 de hectare, urmele mineritului
Iazul de decantare Boșneag este amplasat pe malul stâng al Dunării, în apropierea zonei umede Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Porțile de Fier. Aici au fost deversate deșeuri provenite din exploatarea minelor de cupru și zinc din Moldova Nouă ale fostei companii Moldomin. Vorbim despre o suprafață de 102 hectare unde ultimele analize au arătat că iazurile Boșneag și Tăușani (aflat tot în zonă, 19 hectare), exercită o presiune ecologică continuă asupra resurselor locale de apă. Doar o mică suprafață a fost ecologizată, iar când vântul bate cu peste 40 km/h, răscolește nisipul peste Clisura Dunării și localitățile sârbești din zonă. Până la ecologizare, s-a ales varianta umezirii permanente a zonei pentru a împiedica ridicarea nisipului. Numai că această metodă nu prea a funcționat, pentru că duzele aspersoarelor se tot înfundă.
Studii am făcut, dar tot la CJUE am ajuns
Deşi, printr-o decizie din anul 2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a obligat Guvernul României să stopeze poluarea localităţilor din Clisura Dunării, dând ca termen pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare luna august 2018, lucrurile nu prea s-au mișcat. În perioada septembrie 2019-septembrie 2021 a fost realizat un studiu asupra conţinutului în metale grele al materialului solid din iazurile Tăuşani - Boşneag aparţinând Moldomin S.A. Moldova Nouă, precum şi al conţinutului în metale grele a apelor de suprafaţă şi subterane din zona celor două iazuri. Studiul a propus metodele optime de remediere a contaminării cu metale grele a solului și a apelor din zonă, dar fără bani nu se pot face prea multe. În aceste condiții, în septembrie 2024 țara noastră a ajuns din nou în fața CJUE și, cel mai probabil, de această dată va fi condamnată la plata unor penalități consistente până la rezolvarea problemei.
„Comunitatea are dreptul să știe în timp real ce respiră, prin stații de monitorizare funcționale și date transparente. Zona Moldova Nouă a oferit resurse imense economiei naționale. Este timpul ca statul să întoarcă datoria morală față de acești oameni, garantându-le dreptul fundamental prevăzut de Constituție: dreptul la un mediu sănătos”.
deputatul Ștefan Bouda, Grupul minorităților naționale