Jurnalul.ro Cultură Vasco da Gama, temerarul care a descoperit India

Vasco da Gama, temerarul care a descoperit India

de Florian Saiu    |   

La sfârșitul secolului al XV-lea, în vara anului 1497 mai exact, portughezul cu sânge englezesc Vasco da Gama (1460-1524) a lăsat în urmă Lisabona pentru a descoperi, zece luni mai târziu, India. A fost primul navigator european care a pus piciorul pe pământul bogat în mirodenii, aur și pietre prețioase al Indului, descoperirea sa schimbând pentru totdeauna destinul omenirii.

 

Ocolind Africa pe la sud, dincolo de Capul Bunei Speranțe, flota condusă de Vasco da Gama a beneficiat la Malindi de sprijinul conducătorului local, care le-a pus la dispoziție un marinar expert în „citirea” musonilor. Deși negustorii arabi, singurii comercianți care transportau pe calea apei mărfuri din Orientul Îndepărtat spre Europa, au încercat să-i împiedice pe portughezi să ajungă în India, aventura iberică a continuat, echipajul lui Vasco da Gama reușind să atingă fără alte emoții țărmurile Calicutului. Unde dăduse greș Columb, reușise bărbatul ambițios născut la Sines.

 

Întâmpinați cu înjurături în spaniolă

 

Nu mică a fost însă mirarea supușilor lui Manuel I când în portul liniștit al Calicutului s-au pomenit înjurați în spaniolă! Explicația? Negustori musulmani din Tunis, care cunoșteau limba rivalilor lui Vasco da Gama, călătoreau regulat în India. Tot ei le-au dat portughezilor și asigurări că nimeriseră cum nu se putea mai bine: „Lua-v-ar dracu’! Noroc ați avut, sunt multe rubine aici, și smaralde, și aur!”. Uluiți de templele impunătoare decorate cu statui sofisticate de zei hinduși, pe care marinarii europeni le-au pus imediat în legătură cu vechile legende care vorbeau despre creștinarea răsăritenilor de către Sfântul Toma, occidentalii au fost convinși că în India existau mai multe regate creștine, pe care ar fi putut să le manipuleze împotriva musulmanilor. 

 

Lighenașe, mărgele și pălării

 

Au fost și mai șocați însă de întâlnirea cu stăpânul Calicutului, Zamorin: „Negocierile cu acesta - relata istoricul Peter Frankopan în monumentala sa lucrare „Drumurile mătăsii. O nouă istorie a lumii” (Editura Trei, 2019) - l-au pus la grea încercare pe Vasco da Gama, care a fost nevoit să le explice gazdelor de ce, dacă regele Portugaliei poseda o avere cu adevărat incredibilă, mai mare decât a oricărui rege din India, nu putea oferi vreo dovadă a bogățiilor cârmuitorului său. Fiindcă atunci când a scos la iveală o colecție de pălării și de lighenașe, pe lângă niște șiruri de corali și ceva zahăr și miere, curtenii lui Zamorin au început să râdă în hohote: nici cel mai sărman negustor de la Mecca nu le-ar fi insultat conducătorul cu asemenea jalnice daruri, au afirmat ei”.

 

Sub amenințarea topoarelor

 

Umilit, da Gama nu s-a pierdut însă cu firea. Și asta în ciuda tensiunii care a crescut neîntrerupt. Potrivit istoricului Stefan Halikovski Smith („The Mid-Atlantic Islands: A Theatre of Early Modern Ecocide”) portughezii și-au văzut restrânsă libertatea de mișcare, fiind puși sub atenta supraveghere a unui contingent de paznici înarmați cu săbii, topoare, scuturi, arcuri și săgeți. Da Gama și oamenii săi s-au temut până când, pe nepusă masă, Zamorin a anunțat că le va îngădui să-și aducă la țărm produsele să facă negoț”. Deh, meseria de aventurier n-a fost niciodată lipsită de riscuri.

 

Bulele papale au legiferat (ne)dreptatea

 

Odată târgurile încheiate, portughezii și-au încărcat corăbiile cu mirodenii, perle, mătăsuri, fildeș, animale exotice și au apucat drumul pe mare înapoi spre casă. „Ce au adus din India în Europa avea să schimbe lumea”, aprecia profesorul de la Oxford University, Peter Frankopan. Și pe bună dreptate! Portugalia și Spania se pregăteau să-și împartă influența pe întreaga planetă. După prima expediție peste Atlantic - menționa Frankopan în lucrarea citată anterior -, Ferdinand și Isabela solicitaseră Sfântului Scaun ca Spaniei să i se acorde suveranitate asupra teritoriilor descoperite dincolo de Atlantic - la fel cum papalitatea procedase pe parcursul secolului al XV-lea cu expedițiile portugheze în Africa. Nu mai puțin de patru bule papale fuseseră emise în 1493, fiecare dintre ele stabilind cum avea să se acționeze în cazul unor noi descoperiri. 

 

Lumea cu doi stăpâni

 

În 1494, după aprinse dezbateri, a fost semnat Tratatul de la Tordesillas, care stabilea granița de aproximativ 2.056 de kilometri dincolo de Insulele Capului Verde. „Înțelegerea scrisă menționa că trebuia trasată o linie dreaptă de la nord la sud, de la un pol la altul, peste ocean, din Arctica până-n Antarctica. Teritoriile situate la vest aveau să aparțină Spaniei, iar restul, aflate la est, Portugaliei”, menționa și cercetătorul Gomes Eanes de Zurara. Ce convenabil pentru iberici! Treizeci de ani mai târziu - evidenția istoricul Peter Frankopan - deplina semnificație a acordului avea să devină clară. Prin 1520, vasele portugheze exploraseră și mai departe către est, călătorind dincolo de India, până în Malaca, Insulele Mirodeniilor și Guangzhou (în China).

 

Intră pe fir Fernáo Magalháes/Fernando Magellan

 

Între timp, spaniolii realizaseră că descoperiseră două continente noi, dar mai ales că - odată cu uluitoarea expediție a unui marinar care traversase Pacificul și ajunsese în Filipine și în Insulele Mirodeniilor - izbutiseră isprava fără precedent de a face ocolul lumii. De remarcat că acela care condusese această expediție istorică era de fapt portughez. Intrase în serviciul regilor Spaniei pentru că doar ei fuseseră deschiși la sponsorizarea acestei nebunii maritime. 

 

Cu binecuvântarea lui Dumnezeu

 

„Când Fernáo Magalháes, cunoscut mai bine sub numele de Fernando Magellan, s-a îmbarcat în epica sa explorare din anii 1519-1520, Portugalia și Spania s-au întors la masa de negocieri pentru a se pune de acord asupra unei linii în Pacific pe potriva celei trasate în Atlantic. Cei doi vecini iberici și-au împărțit între ei lumea. Aveau binecuvântarea papei, așadar, pe cea a lui Dumnezeu”, sublinia, nu fără ironie, istoricul Peter Frankopan.

 

Înflorirea comerțului

 

Descoperirea Indiei de către Vasco da Gama a însemnat o înflorire fără precedent a negoțului între Europa și Asia. Cele mai căutate mărfuri orientale erau condimentele (piper, nucșoară, cuișoare, smirnă, ghimbir, santal, cardamom, turmeric, scorțișoară), dar și porțelanurile și mătăsurile chinezești.

 

526 de veri s-au scurs de când Vasco da Gama a pornit pe mare, din Lisabona, pentru a descoperi India

 

37 de ani avea Vasco da Gama când a călcat pe pământul Indului, fiind primul european ajuns în Țara Mirodeniilor pe calea apei

 

10 luni a durat călătoria pe mare a lui Vasco da Gama, din Portugalia până-n Calicut, pe țărmurile Oceanului Indian

 

„Înțelegerea scrisă menționa că trebuia trasată o linie dreaptă de la nord la sud, de la un pol la altul, peste ocean, din Arctica până-n Antarctica. Teritoriile situate la vest aveau să aparțină Spaniei, iar restul, aflate la est, Portugaliei”,  Gomes Eanes de Zurara, istoric

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: vasco da gama India
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri