Performanța înseamnă sacrificiu și dedicare.
"Excelența în medicină și excelența pentru fiecare dintre cei care încearcă să fie cu adevărat foarte bine pregătiți începe cu nopți nedormite, începe cu zile și ore petrecute în bibliotecă, înseamnă să fii la curent cu tot ceea ce este nou, înseamnă să renunți să-ți cumperi o mașină când toată lumea din jurul tău are mașină, și să-ți cumperi cărți. Și uneori chiar și o pereche de pantofi, dacă îmi amintesc de tinerețile noastre, ale celor care au în spate câteva decenii. Cam aceasta înseamnă excelență. Înseamnă fără îndoială dăruire, înseamnă un spirit de curiozitate, de sacrificiu de multe ori, de îndrăzneală, pentru că multe lucruri trebuie îndrăznite. Știi despre ce este vorba, n-ai văzut niciodată, n-ai aplicat niciodată o metodă, și atunci începi să o faci. Dar înseamnă și emoții extraordinare pentru că, de multe ori, medicul, așa cum se spune, pune mâna și Dumnezeu pune restul. Și sunt și cazuri nenumărate din acestea în care pleci acasă mâhnit pentru că nu a ieșit ce trebuie. Aceasta ar fi o definiție mai laică a excelenței în medicină", explică medicul.
România a fost prima țară care a rezolvat epidemia de tifos, în timpul Primului Război Mondial, datorită dr. Ion Cantacuzino.
"Iașul este în prim plan pe numeroase alte domenii dar rareori luat ca atare. Cred că este benefică această focusare pe un Iași aflat într-o zonă defavorizată. Ceea ce aș vrea să se știe este că Iașul este într-adevăr într-o zonă defavorizată dar niciodată nu a dus lipsă de minți luminate. Cantacuzino și-a făcut aici nu numai ucenicia, a ajuns aici profesor universitar iar în momentul când războiul de întregire era în Iași, pe front bântuia tifosul exantematic, care făcea mai multe ravagii decât armele germane. Regele Ferdinand l-a chemat și l-a numit ministrul Sănătății și i-a dat în sarcină să se ocupe de pandemie. Atenție, regele Ferdinand în anul 1918, aproximativ, cheamă pe cel mai mare specialist în microbiologie și epidemiologie să stârpească o epidemie.
Să ne întoarcem la epidemia noastră și să vedem pe mâna cui au dat-o politicienii. Și ne întoarcem la profesorul Cantacuzino, care a reușit să stăpânească epidemia de tifos. Și a fost prima țară care a stăpânit această epidemie în perioada aceea de ani grei de război. Dar mai departe, a fost propus și la premiul Nobel, n-a ajuns. Are și o statuie în fața OMS la Geneva, nu știu în țară câte statui are. Dar se spune că nu ești niciodată proroc în țara de baștină, așa că trebuie să înțelegem", spune dr. Vasile Burlui.
Chirurgia românească a fost dominată de ieșeni.
"A fost o vreme în care chirurgia românească a fost dominată de ieșeni. Și îl numesc pe Hortolomei, îl numesc pe Burghele, și mai avem și interniști. Până la urmă și de la Iași s-au născut oameni. Avem chiar și un cronicar care a spus atât de frumos "Și la Moldova nasc oameni". Și acum există oameni. Specialiști extraordinari, renumiți la nivel național și internațional. Și aș începe cu colegii de la farmacie dar pot să-mi amintesc de gastroenterologie, pot să-mi amintesc de nefrologie, de urologie, de oncologie, de niște discipline preclinice în care Iașul este extraordinar. De un spital de neurochirurgie care este poate unul dintre cele mai bune care funcționează în zonă. De un spital de contagioase care atât de frumos a făcut față în perioada de pandemie. Și ar mai fi poate și altele.
Ați văzut că în România mai nimic nu iese. Autostrăzi nu merg, industrie nu merge , industria militară merge foarte greu. De ce? Societatea este divizată, atomizată, dânșii, noi toți, ocupăm funcții dar nu găsim momentul să ne alăturăm altora și să facem proiecte grandioase. Au făcut unii din țară treaba asta și le-a ieșit foarte bine. Aici la Iași a fot mai greu", conchide acesta.
Romania Inteligenta Iasi