Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a abandonat strategia de dezvoltare națională care aducea foarte mulți bani la bugetul de stat până în 1990, dar alte state au dezvoltat-o și funcționează foarte bine, astăzi. Cel mai bun exemplu este Egiptul, care s-a dezvoltat foarte mult, în ultimii ani, mizând pe turism - dar nu oricum, ci prin atragerea unui număr cât mai mare de turiști străini. Prin turism se dezvoltă și toate celelalte industrii și servicii, fiind integrate într-o strategie națională: construcțiile, agricultura, industria textilelor, industria alimentară, industria farmaceutică etc. Tocmai de aceea, Egiptul încurajează mai ales „incomingul” - activitatea din turism care atrage străinii în țară -, ceea ce România nu a mai făcut, după 1990. Pentru că „incoming” înseamnă, de fapt, export de produse și servicii, iar după revoluție, niciun guvern nu a dorit să susțină această activitate, în țara noastră. Nu numai conducerea politică a României greșește, ci și mediul de afaceri, pentru că nu a existat niciodată o viziune similară cu cea a Egiptului sau a altor țări arabe care au înțeles că orice companie care le aduce turiști străini aduce și bani la bugetul statului, dezvoltând economia națională. De exemplu, o agenție de turism din altă țară poate contribui la creșterea economiei egiptene și nu este respinsă de cele din interior - așa cum se întâmplă în România.
Comparațiile între țări se fac, de cele mai multe ori, cu Bulgaria, când vorbim despre dezvoltarea turismului. Cel mai bun exemplu de eroare strategică a României, după 1990, a fost scindarea litoralului și dezvoltarea haotică a afacerilor de la malul mării (inclusiv a construcțiilor făcute haotic), în timp ce Bulgaria a adoptat o strategie integrată, a construit conform unui plan clar de dezvoltare și a administrat afacerile în parteneriat cu unele mari companii străine pe care le-a lăsat să investească.
Din 2019, Bulgaria și-a răscumpărat toate hotelurile construite la malul mării de companii din Germania, Marea Britanie sau alte state - cu excepția celor din Albena, stațiune care de la început a fost cumpărată integral de agricultorii dobrogeni bulgari, cei care au și construit-o inițial, astfel încât s-a dezvoltat ca un business integrat, cu o conducere și o strategie unitare. Dar și această strategie s-a aliniat, de la început, cu toate celelalte proiecte de dezvoltare de pe litoralul bulgăresc, astfel încât s-a creat un brand, în mod natural și organic - ceea ce nu s-a întâmplat în România.
Egiptul este un alt exemplu de succes pe care noi nu-l adoptăm. De fapt, l-am abandonat, după 1990, chiar dacă funcționa foarte bine. Egiptul se bazează pe „incoming” și investește în fiecare an pentru a crește numărul de turiști străini. Dar nu are nevoie nici de un buget enorm de la stat, nici de un OMD național - așa cum se dorește în România, sub pretextul că altfel nu se poate promova destinația turistică. Egiptul mizează pe fiecare afacere în parte și pe fiecare om care se străduiește, astfel, să-i facă fericiți pe turiștii străini, pentru a câștiga bani, dar și pentru a aduce venituri la bugetul statului.
Încurajarea mediului de afaceri
Un model de business foarte avantajos pentru toate părțile implicate a dus la creșteri spectaculoase în economia egipteană, mai ales după 2020: atragerea unui număr cât mai mare de turiști străini în Egipt. Nu-i ajută doar vremea bună tot timpul anului, ci mai ales investițiile locale, dar și acestea s-au bazat pe banii veniți din afara țării, prin activitatea din turism.
Pentru a crește această activitate, Egiptul și-a transformat companiile în parteneri, facilitându-le business-ul, prin toate mijloacele, de la taxe, impozite și accize minime, până la facilitarea legăturilor de afaceri. Astfel, hotelurile și agențiile de turism egiptene au parteneriate strategice cu cele din țările care le aduc turiști, oferind și prețuri foarte avantajoase pentru cei care asigură un volum foarte mare de vizitatori - ceea ce fac și alte state, inclusiv Bulgaria, dar în România nu se întâmplă.
În plus, dacă o agenție de turism din altă țară își dezvoltă afacerea proprie în Egipt, are o bună colaborare atât cu guvernul egiptean, cât și cu mediul de afaceri, câștigul fiind al tuturor. Un foarte bun exemplu este Coral Travel, agenție din Turcia, care are filială în Egipt, dar are și în România și în alte state, diferența fiind de abordare a modelului de business. În Egipt, Coral Travel lucrează pentru a crește numărul de turiști străini pe care îi aduce în această țară, are strategia proprie de promovare a ofertelor turistice, a hotelurilor egiptene, dar și a destinației. Anul trecut, agenția din Turcia a adus în Egipt peste 850.000 de turiști străini, iar ținta pentru acest an este să depășească un milion.
Hoteluri proprii, cu management integrat
În același timp, agenția are hotelurile proprii în Egipt (și în alte țări), pentru a putea asigura cea mai bună calitate a serviciilor pe care le oferă clienților. De exemplu, în Hurghada, Xanadu Makadi Bay, Xanadu Club și Seven Seas Jolie Bay, foarte cerute de turiștii români, se află în managementul agenției. Resortul Xanadu este cât o stațiune, se întinde pe o suprafață de 500.000 de metri pătrați și include mai multe corpuri de clădiri - hoteluri, vile și bungalouri, aqua-park-uri, piscine (inclusiv în fața camerelor, în unele locuri din hoteluri, sau în curtea interioară a unora dintre bungalouri), baruri, restaurante, centre SPA, plajă proprie foarte generoasă și magazine, iar turiștii sunt transportați cu mașini speciale pentru care au fost amenajate și stații de autobuz. Mașinile circulă la intervale de două minute, între „cartierele” resortului și plajă, iar serviciile sunt de 5 stele ultra all inclusive, la cele mai înalte standarde.
În 2025, Coral Travel Group a adus turiști străini în Egipt din 15 piețe internaționale, iar anul acesta deja se preconizează creșterea spectaculoasă pe care o țintește agenția. Abordarea hotelierilor este similară: toți consideră că ținta lor trebuie să fie atragerea turiștilor străini. „Dacă un turist lasă la magazinele locale un singur dolar, la 3,5 milioane de turiști pe an înseamnă 3,5 milioane de dolari, dar suma este mult mai mare, pentru că turiștii cumpără multe produse și servicii locale, pe lângă pachetul turistic, ceea ce înseamnă bani aduși la bugetul statului”, a explicat, pentru Jurnalul, directoarea unui hotel.
Ofertele se îmbunătățesc de la un an la altul
Din acest motiv, atât hotelierii, cât și agențiile de turism și guvernul egiptean fac cele mai bune oferte pentru țările din care vin cei mai mulți vizitatori, iar România este una dintre acestea. Între primele 5 țări ca importanță pentru Egipt, din punctul de vedere al numărului de turiști care aleg să-și facă vacanțele aici, pe primul loc este Rusia, pe al doilea este Germania, iar România împarte locul al treilea cu Cehia și Polonia, cu mici oscilații, în funcție de perioadele din an și evoluția cifrelor anuale, după 2020. Din România vin, anual, 28-30% din totalul turiștilor străini, dar egiptenii așteaptă o creștere a numărului românilor, în următoarea perioadă.
Pentru 2026, grupul Coral își propune să depășească pragul de un milion de turiști aduși în Egipt, dintre care 50.000 din România. Compania dezvoltă, totodată, parteneriate locale și produse turistice create special pentru turiștii români. În Egipt, grupul are o prezență locală puternică, prin agenția proprie, Odeon Tours, compania proprie de destination management a Coral Travel Group, astfel încât poate asigura coordonarea directă a tuturor componentelor unei vacanțe, la destinație: transferuri aeroport, ghizi vorbitori de limba română, excursii, logistică, suport local și asistență pentru turiști pe întreaga durată a vacanței.
„Serviciile de transport sunt operate prin flota proprie a grupului, care este modernizată constant și extinsă anual cu vehicule deținute de companie. Pentru turiști, acest aspect contribuie la o experiență mai organizată, mai confortabilă și mai predictibilă. Cu alte cuvinte, atunci când un turist ajunge în Egipt cu Coral Travel, vacanța nu este lăsată la întâmplare. Există o echipă, un birou, o structură și un sistem în spate”, explică un reprezentant al agenției.
În plus, prezența acestei agenții de turism din Turcia pe piața egipteană nu este respinsă de celelalte agenții, pentru că principiile care stau la baza competiției între acestea sunt serviciile oferite, iar modelele de business care aduc succes sunt preluate și implementate imediat și de celelalte agenții. Cu alte cuvinte, „se bat” în oferte, nu se elimină reciproc de pe piață - un alt model de business de care România ar trebui să țină cont, pentru că aduce o îmbunătățire permanentă a produselor și serviciilor oferite turiștilor, iar împreună, aceste afaceri cresc economia națională a Egiptului.
Unul dintre cele mai puternice avantaje ale Coral Travel Group este faptul că funcționează ca o companie de turism „full-cycle”, adică grupul nu este activ doar într-o singură parte a vacanței. Agenția operează ca operator turistic extern și companie de management al destinațiilor, în timp ce își administrează și propriile hoteluri - toate aceste servicii integrate ajutând turiștii: transferul ajunge la timp, ghidul răspunde la telefon în limba română, angajații hotelurilor rezolvă orice problemă etc. Agenția proprie, Odeon Tours, operează 22 de birouri în destinații turistice la nivel internațional, inclusiv în Egipt, toate certificate de Bureau Veritas conform standardelor ISO 9001, iar în Egipt, agenția are peste 500 de hoteluri partenere, aproape 500 de angajați locali, ghizi vorbitori de limba română, transferuri și excursii coordonate anual, operațiuni în principalele zone turistice din Egipt și ajută Coral Travel să dezvolte produse adaptate diferitelor tipuri de turiști, de la familii cu copii până la cupluri, grupuri de prieteni sau turiști interesați de resorturi premium.
Statul ajută afacerile și angajații
Toată această structură de business ajută inclusiv statul egiptean, pentru că vinde toate produsele și serviciile locale. Iar statul egiptean facilitează bunul mers al afacerilor, prin taxe și impozite mici pentru firme și aproape inexistente pentru angajați, plus comisioane neimpozabile, dar și posibilitatea de a lăsa cumpărătorul să-și negocieze prețul dorit - specific țărilor arabe. Fiecare hotel are parteneri de business cu magazine proprii, oferind, pe de o parte, confort sporit pentru turiștii care vor să facă shopping, iar pe de alta, posibilități de dezvoltare a afacerilor și industriilor locale. Astfel, statul câștigă mai mult, nu mai puțin, din volumul de vânzări, nu din suprataxare.
În magazinele găzduite de resorturi sunt, uneori, prețuri mai mici decât în zonele unde se fac excursii, iar printre cel mai bine vândute produse sunt cele locale, din industria textilelor și a suvenirurilor, industria alimentară și industria farmaceutică - toate fiind produse în Egipt. Foarte bine se vând și țigările, care nu sunt accizate și sunt de foarte bună calitate, cele mai multe venind de la Geneva, cu destinație exclusivă de „duty free”.
Iar industria și agricultura Egiptului se dezvoltă prin încurajarea acestor mici afaceri din zonele turistice, crescând atât numărul locurilor de muncă pentru egipteni, cât și veniturile angajaților - pentru că, spre deosebire de România, unde statul se bazează pe supraimpozitarea muncii, Egiptul taxează doar afacerile, dar numai cu 25% din profit, în timp ce de la angajat se ia doar 5% din salariul de bază, care este infim, adevăratul câștig fiind neimpozabil, provenit din comisioane.
Prin această abordare, Egiptul își întărește latura socială, își ajută cetățenii să-și crească nivelul de trai și își asigură creșterea economică pe termen lung, mare parte din situația economică reprezentând nu doar o posibilitate de a crește toate industriile și producția internă, ci și o variantă optimă de eliminare a tensiunilor sociale, deci și de securitate națională.
Astfel, Egiptul a devenit, în ultimii ani, și cea mai sigură destinație de vacanțe, integrându-și și populația tradiționalistă - pe un model oarecum similar cu cel folosit de Habib Bourguiba în Tunisia, în anii ’60. În paralel cu turismul se dezvoltă agricultura, industria internă, comerțul, crește puterea de cumpărare a cetățenilor egipteni și nivelul de trai al întregii populații, se dezvoltă educația și cultura, iar tensiunile sociale se estompează, până la eliminare.
România ar putea prelua modelul de dezvoltare al Egiptului, unde venitul unui angajat din turism și din domeniile conexe a ajuns la echivalentul a circa 800 de euro, neimpozabil, adică peste cel al unui profesor sau al unui inginer din România, dacă e angajat la stat. Secretul egiptenilor este că își lasă cetățenii să câștige bani din activitățile lor, fără să le impoziteze munca bazată pe comision nedeclarat, iar fiecare muncește pentru el însuși, aducând și bani pentru bugetul de stat, din ceea ce reușește să vândă, nu din supraimpozitare.
Citește pe Antena3.ro
