Curtea de Apel București urmează ca mâine să decidă, pe fond, cu privire la pretențiile lui Traian Băsescu de a-și recupera plata indemnizației de fost președinte al României, suspendată încă din anul 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, definitiv, că acesta a fost turnător la Securitate, sub numele de cod „Petrov”. Instanța a rămas, încă din data de 14 ianuarie, în pronunțare în acest dosar, cu toate că, până la acest moment, Curtea Constituțională nu a soluționat excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Băsescu, strict în acest litigiu pe care îl are cu Administrația Prezidențială. Într-un alt proces similar, în care Băsescu se judecă cu RA-APPS, Judecătoria Sectorului 1 a refuzat repunerea cauzei pe rol, până l a soluționarea de către CCR a excepțiilor de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a decis, în vara anului trecut, în al treilea litigiu al lui Băsescu cu SPP, că articolul din lege care exclude turnătorii la securitate să beneficieze de drepturile foștilor președinți este neconstituțional.
Instanța de fond a Curții de Apel București are pe ordinea de zi a ședinței de judecată de mâine, 28 ianuarie 2026, termenul de pronunțare a unei soluții în dosarul nr. 4665/2/2022, deschis încă din data de 28 iunie 2022, în care fostul președinte al României, Traian Băsescu, a chemat în judecată Administrația Prezidențială solicitând anularea actului administrativ denumit Ordinul nr. 55/2022 al președinției României.
Cauza se află pe masa Secției de Contencios Administrativ și Fiscal și se referă la actul prin care Administrația Prezidențială a dispus sistarea plății indemnizației egale cu 75% din indemnizația în plată a președintelui României în funcție, ca urmare a deciziei definitive a ÎCCJ prin care s-a constatat, în mod definitiv, calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ca poliție politică.
În acest proces de la Curtea de Apel București, la data de 7 februarie 2023, instanța de fond a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 243/2021 pentru modificarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ceea ce privește sintagma „și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Ca atare, Curtea de Apel București a dispus, la același termen de judecată, să suspende judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Cauza a fost repusă pe rol în toamna anului trecut
Următorul termen de judecată în acest dosar a avut loc, la Curtea de Apel București, în data de 22 octombrie 2025, când în România avea loc greva judecătorească declanșată ca urmare a intenției Guvernului condus de Ilie Bolojan de a desființa pensiile de serviciu ale magistraților. Ca atare, instanța a dispus ca în baza Hotărârii nr. 2 din 26 august 2025 a Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Curții de Apel București să suspende soluționarea acestei cauze.
Procesul s-a reluat în data de 19 noiembrie 2025, când judecătorii au dispus repunerea cauzei pe rol, pentru ca reprezentantul autorității publice, respectiv al Administrației Prezidențiale, să formuleze un punct de vedere cu privire la cererea reclamantului comunicată în timpul ședinței, drept pentru care a dispus un nou termen pentru data de 14 ianuarie 2026.
Pe 14 ianuarie 2026, instanța a comunicat că a rămas în pronunțare și că va pronunța soluția pe fond mâine, 28 ianuarie 2026, începând cu ora 9.00 dimineața.
Atitudine diametral opusă față de colegii de la Judecătoria Sectorului 1
Atitudinea Curții de Apel București este complet diferită de cea a Judecătoriei Sectorului 1, care judecă o altă cerere identică a lui Traian Băsescu în procesul în care a chemat în fața instanței Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), cerând anularea notificării RA-APPS nr. 2237 din data de 28 martie 2022 de evacuare a fostei familii prezidențiale din vila de protocol a statului situată în strada Nikolai Gogol, unde „Petrov” își stabilize reședința după ce a plecat de la Palatul Cotroceni, dar și dintr-un apartament amplasat într-un bloc de pe strada Mihai Eminescu, unde își stabilise un birou de lucru.
În această speță judecătorul a respins repunerea cauzei pe rol, menținând suspendarea judecării acesteia până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate care fac obiectul Dosarului nr. 2125D/2024 aflat pe rolul Curții Constituționale și care sunt exact aceleași excepții ridicate de Băsescu și în litigiul împotriva Administrației Prezidențiale.
În acest context reamintim că, în vara anului trecut, Curtea Constituțională a admis exact aceleași excepții de constituționalitate ca și cele ridicate în procesele contra RA-APPS și Administrației Prezidențiale, dar într-un proces contra Serviciului de Protecție și Pază, prin care i-au fost retrase paza, mașina și aghiotantul. CCR a desființat, în acest caz, legea de modificare a Legii 406/2001 și a declarat neconstituțională exceptarea turnătorilor la Securitate de la beneficiul drepturilor de fost președinte al României.
Prin aceste procese, Băsescu vrea să-și recupereze vila de protocol pe viață de la stat, biroul de lucru pe viață de la stat, pază, mașină și aghiotant pe viață de la SPP și o pensie specială pe viață egală cu 75% din indemnizația lunară încasată de președintele României în funcție.
Superspecialul Băsescu: Trei pensii, din care două necontributive
Traian Băsescu a ocupat, timp de cinci ani, funcția de deputat în Parlamentul European până în luna iunie a anului 2024. Conform statutului deputaților în Parlamentul European, aceștia beneficiază, odată cu împlinirea vârstei de 63 de ani, cu o pensie de serviciu egală cu 3,5% din indemnizația încasată pentru fiecare an de mandat.
Potrivit ultimei declarații de avere a lui Băsescu, datată 12 august 2024, acesta a încasat, în anul fiscal anterior completării documentului, o indemnizație de 55.623 de euro pe an. În acest sens, este previzibil că Băsescu beneficiază de o pensie de eurodeputat egală cu 17,5% din această indemnizație, adică de 9.455,91 de euro. De asemenea, el mai încasa, de la Casa Națională de Pensii, o pensie de 63.994 de lei pe an.
Dacă reușește să-și recupereze și pensia specială de la Administrația Prezidențială, i-ar mai reveni, lunar, 18.720 de lei pe lună, reprezentând 75% din suma de 24.960 de lei pe care o încasează președintele României în funcție.
De altfel, surse avocațiale precizează că Traian Băsescu nu vrea să recupereze pensia specială doar în viitor, ci vrea să pună mâna pe toată suma ce i-ar fi revenit, dacă nu ar fi intervenit modificarea legislativă ce l-a „vitregit” de acești bani. În acest caz, este vorba despre indemnizatia pe 40 de luni, până în prezent, în care Băsescu nu a mai primit indemnizatia în cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 748.800 de lei.