Curtea Constituţională s-a pronunţat ieri asupra sesizărilor de neconstituţionalitate depuse împotriva Legii de organizare judiciară. Sesizările au fost admise parţial, fiind respinse obiecţiile legate de modul în care a fost adoptată legea, precum şi cea care viza neconstituţionalitatea înfiinţării parchetului pentru infracţiunile comise de magistraţi.
CCR a decis că Legea de organizare judiciară nu este neconstituţională pe considerente de procedură parlamentară, aşa cum reclamaseră parlamentarii liberali care susţin în sesizare că au fost încălcate autonomia Camerelor Parlamentului şi dreptul la iniţiativă parlamentară. ”Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ şi de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente sunt însuşite de comisie şi Parlament”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Una dintre prevederile cele mai controversate ale legii, contestată atât de către PNL, cât şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, a fost considerată constituţională de către CCR. Este vorba de către înfiinţarea unui parchet special pentru faptele penale comise de către magistraţi. „În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”, se arăta în articolul care a trecut testul de constituţionalitate, potrivit anunţului făcut de către Valer Dorneanu. Eşecul contestatarilor însă nu este complet, Dorneanu precizând că au fost admise patru puncte ale sesizărilor însă, până la închiderea ediţiei, Curtea nu dăduse publicităţii comunicatul în care detalia punctele admise. Decizia de ieri este departe de a tranşa definitiv disputa juridică asupra legilor justiţiei deoarece CCR a amânat pentru 30 ianuarie soluţionarea sesizărilor depuse împotriva modificărilor aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru fiecare dintre aceste legi au fost depuse două sesizări, una din partea grupurilor parlamentare ale PNL, cealaltă din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cele două legi conţin şi ele prevederi îndelung contestate dintr-o parte a spectrului politic, a societăţii civile şi a unor reprezentanţi ai magistraţilor. Este vorba de numirea şefilor parchetelor şi ICCJ, alegerea conducerii Consilului Superior al Magistraturii etc.
Abrogare ilegală
Curtea Constituţională a admis sesizarea depusă de preşedintele Iohannis privind neconstituţionalitatea unei modificări recente a Legii funcţionarului public, modificare prin care era abrogată obligativitatea suspendării din funcţie a funcţionarilor trimişi în judecată pentru fapte de natură penală, inclusiv fapte de corupţie. „Abrogarea textelor care vizau posibilitatea suspendării de drept a contractelor de muncă a funcţionarilor publici care au fost trimiţi în judecată - a fost abrogată ilegal”, a declarat Valer Dorneanu.
Judecătorii Curţii s-au pronunţat, tot ieri, şi asupra unei ordonanţe de urgenţă care se referă la gestionarea problemei câinilor fără stăpân. CCR a decis că este neconstituţională prevederea care stipula că pisicile şi câinii fără pot fi vaccinaţi doar după identificarea lor.