Descoperirea este importantă deoarece semnalează o posibilă legătură între acest virus - despre care aproape șapte decenii s-a crezut că infectează doar tractul respirator - și alte tulburări neurologice sau de dezvoltare, iar acest lucru „deschide o uriașă cutie a Pandorei”, spun autorii studiului.
Un agent patogen notabil la toate grupele de vârstă, virusul respirator sincițial este un pneumovirus comun la copiii mici și la adulții în vârstă și o cauză frecventă a spitalizării cu infecții respiratorii la sugari. Reinfecția rămâne frecventă mai târziu în viață, deși, în general, aceasta are o severitate scăzută.
Acest virus poate provoca simptome ușoare, asemănătoare răcelii, cum ar fi tusea, strănutul și febra, sau poate duce la manifestări mai severe, care variază de la rinită și otita medie, până la boli precum pneumonia și bronșiolita.
Cauza simptomelor neurologice, necunoscută până acum
Deși boala a fost descoperită pentru prima dată în 1956, în cele aproape șapte decenii, oamenii de știință au considerat că infectează doar tractul respirator. Însă pe lângă boala respiratorie cauzată de RSV, rapoartele clinice au descris dezvoltarea simptomelor neurologice la un procent semnificativ dintre copiii infectați cu acest virus. Printre aceste simptome s-au regăsit: convulsii non-febrile, apnee centrală, letargie, anomalii ale tonusului muscular, strabism, modificări ale lichidului cefalorahidian (LCR) și encefalopatie.
Noul studiu condus de echipa de la Universitatea Tulane, o instituție de cercetare situată în New Orleans, Louisiana (SUA), este primul care dovedește că RSV poate pătrunde în celulele nervoase și poate oferi cea mai clară legătură între RSV și simptomele neurologice raportate la copii.
Potrivit cercetătorilor, virusul respirator sincițial a fost detectat anterior în lichidul spinal al copiilor cu convulsii. În plus, 40% dintre copiii cu vârsta sub 2 ani, care au fost testați pozitiv cu acest virus, au prezentat encefalopatie acută. Encefalopatia este un grup de afecțiuni ce duce la disfuncții cerebrale care se pot prezenta ca: pierderi de memorie, confuzie, modificări de personalitate sau, în cazuri severe, comă și detresă respiratorie fatală.
Descoperirile subliniază potențialul impact pe termen lung al bolii, precum și importanța aplicării unor măsuri preventive, cum ar fi cele două vaccinuri împotriva RSV autorizate de FDA (Food and Drug Administration), agenția americană de reglementare din domeniul medical, în cursul anului trecut, spun autorii studiului, ale căror constatări au fost publicate, recent, în revista de specialitate The Journal of Infectious Diseases.
„Acesta este cel mai frecvent virus respirator în primii ani de viață, precum și un virus cu impact în rândul persoanelor în vârstă”, a spus dr. Giovanni Piedimonte, vicepreședinte pentru cercetare la Universitatea Tulane și profesor de pediatrie, biochimie și biologie moleculară, citat într-un comunicat al instituției. Potrivit cercetătorului, „acest lucru adaugă o nouă dimensiune importanței vaccinurilor RSV atât pentru bătrâni, cât și pentru mame, pentru a-și proteja copiii”.
Degenerare progresivă a nervului și neurotoxicitate crescută
Echipa de cercetători americani a studiat virusul folosind culturi de nervi periferici 3D, crescute din celule stem și embrioni de șobolan. Această abordare a permis oamenilor de știință să răspundă la întrebări care sunt dificil de abordat la om sau la modelele de laborator existente.
După ce au descoperit că nervii pot fi infectați cu RSV, cercetătorii au constatat și că virusul a indus eliberarea de chemokine (o familie de citokine mici) - proteine care luptă împotriva infecțiilor prin controlul celulelor imune - și a provocat o inflamație semnificativă.
Chiar și cu niveluri scăzute de infecție cu RSV, nervii au devenit hiperreactivi la stimulare. Însă la niveluri mai mari, ei au observat „o degenerare progresivă a nervului și o neurotoxicitate crescută din cauza inflamației în exces”.
„Până la acest studiu, teoria a fost că răspunsul inflamator a activat indirect nervii”, a spus Piedimonte, adăugând că acest studiu a arătat că „nu doar că se întâmplă acest lucru, dar virusul poate pătrunde direct în nervi”.
Potrivit acestuia, hiperreactivitatea nervoasă ar putea explica și de ce copiii care se infectează cu virusul respirator sincițial sunt mai predispuși, mai târziu, la dezvoltarea unor simptome astmatice.
Ar putea pătrunde și în măduva spinării
Studiul a mai constatat, de asemenea, că RSV ar putea intra în măduva spinării prin nervii periferici, în ciuda faptului că nu are capacitatea de a intra direct în neuronii spinali. Cu toate că sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora acest mecanism, dr. Giovanni Piedimonte consideră că „folosind nervii periferici pentru a pătrunde în măduva spinării, RSV poate ocoli bariera hematoencefalică, poate intra în sistemul nervos central și poate infecta creierul”. Dacă această teorie se confirmă, ar putea semnala o legătură între virusul respirator sincițial și alte tulburări neurologice sau de dezvoltare, spune cercetătorul.
„Dacă, într-adevăr, se confirmă în studiile viitoare că virusuri ca acesta sunt capabile să acceseze sistemul nervos central, asta deschide o uriașă cutie a Pandorei”, a conchis dr. Piedimonte.
Deși în Statele Unite există deja două vaccinuri contra virusului sincițial respirator, iar unul dintre acestea a fost autorizat și în Uniunea Europeană, în vara anului trecut, în România încă nu este disponibil vaccinul împotriva RSV.
Ratele de infecție cu virusul respirator sincițial sunt, de obicei, mai mari în lunile reci de iarnă, provocând bronșiolită la sugari, răceli obișnuite la adulți și boli respiratorii mai grave, cum ar fi pneumonia, la vârstnici și persoanele imunodeprimate.