Jurnalul.ro Special Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească

de Adrian Stoica    |   

Guvernele, indiferent care au fost ele de-a lungul anilor, și-au făcut un titlu de glorie din sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 299/2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, iar dacă la capitolul sărbătoare am stat bine mereu, la sprijinul acordat diasporei am rămas repetenți. Discursurile despre diaspora au umplut mereu agenda politicienilor români în preajma alegerilor, toate partidele înghesuindu-se să câștige sprijinul electoral al acestei importante comunități. Odată văzuți cu sacii în căruță, românii din diaspora se transformă pentru politicienii de la București într-o noțiune care devine de la o zi la alta din ce ce în mai abstractă, mai golită de conținut timp de patru ani. Ultimul exemplu a fost oferit de parlamentari anul trecut, într-o perioadă în care alegerile băteau la ușă.

 

În iulie anul trecut, deputații Daniel Gheorghe (PNL) și Constantin Codreanu (PMP) au înregistrat la Parlament un proiect pentru sprijinirea diasporei românești, el fiind rapid îmbrățișat de parlamentari din toate partidele care la acea vreme erau reprezentate în forul legislativ. Fie că vorbim despre parlamentarii PNL, USR, PSD, Pro România, ALDE, PMP sau minorități, toți au răspuns prezent la apelul deputatului Daniel Gheorghe pentru susținerea inițiativei sale.  Câteva luni mai târziu, cu sacii în căruță, Guvernul condus de liberalul Cîțu dădea aviz negativ proiectului. Anunța astfel că partidele din arcul guvernamental nu susțin adoptarea lui în Parlament, invocând că „acesta nu asigură un cadru legal corespunzător, stabil și coerent în domeniul acordării de finanțări nerambursabile/sprijin material românilor de pretutindeni”. În actualele condiții, proiectul nu are nicio șansă să mai treacă de votul Parlamentului. 

 


Ce facilități introduce proiectul

 

„Proiectul lărgește aria sprijinului acordat românilor de pretutindeni, cuprinzând, pe lângă finanțările nerambursabile, și bunuri mobile ori imobile, servicii sau alte mijloace, astfel încât sprijinul să nu fie limitat la sprijinul în bani care, chiar dacă va deține în continuare ponderea cea mai mare, nu trebuie să excludă și alte forme de sprijin care s-ar putea dovedi utile și necesare”, arată parlamentarii în expunerea de motive atașată proiectului de lege. Inițiatorii săi consideră că actualele reglementări aflate sunt neadecvate, ele ducând „în mod constant la numeroase blocaje” și au creat „nemulțumiri justificate” din partea beneficiarilor. 


 

Intre linii

 

Inițiatorii considerau că este esențial ca suportul material pentru românii de pretutindeni să nu fie condiționat de forma de organizare a acestora, în condițiile în care fiecare stat are legislația sa specifică, ci trebuie urmărit ca scopul pentru care se acordă să fie atins. 

 

De asemenea, o altă modificare presupune renunțarea la conceptul pasiv de finanțare exclusiv ocazională, prin proiecte, introducandu-se și posibilitatea unui sprijin regulat, pentru că multe dintre comunitățile românești istorice din afara granițelor României au nevoie de un suport material constant și predictibil, se arată în expunerea de motive ce însoțește proiectul.

 

Odată cu adoptarea acestui proiect, „românilor de pretutindeni și organizațiilor de orice fel ale acestora, care sunt reprezentative și se află în afara frontierelor României, li se va acorda sprijin material, inclusiv financiar, pentru împlinirea și realizarea drepturilor prevăzute în prezenta lege, este prima măsură introdusă de noua inițiativă legislativă, realizându-se astfel un cadru clar pentru acordarea susținerii. La fundamentarea deciziei de sprijin se va ține cont de următoarele criterii: 

a) satisfacerea nevoii legitime a persoanelor care aparțin comunităților românești de pretutindeni de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea lor etnică, culturală, lingvistică și religioasă;


b) oportunitatea programelor, proiectelor sau acțiunilor în raport cu nevoile comunităților românești de pretutindeni;


c) capacitatea organizatorică și funcțională a beneficiarilor, de a realiza programe, proiecte sau acțiuni;


d) efectele multiplicatoare ale programelor, proiectelor sau acțiunilor, în scopul îmbunătățirii imaginii comunităților românești în țara de reședință, și ale mai bunei reprezentări față de autoritățile statului respectiv;

 

Eficiența cheltuielilor, pusă pe primul plan

 

Deși vorbim despre comunitățile românești care trăiesc între granițele României și care au nevoie de suport material și financiar din partea statului român pentru a-și conserva entitatea, tradițiile și cultura, Guvernul Cîțu condiționează ajutorul de „respectarea principiilor eficienței, economicității și eficacității cheltuirii banului public”. Exact ca un contabil, care nu vede mai departe de cifre, și în niciun caz ca un politician cu viziune. Pentru a înțelege și el ce înseamnă viziunea, îi recomandăm să vadă ce face Guvernul de la Budapesta pentru diaspora maghiară, inclusiv pentru cea din Transilvania.

 

 

 

„Această propunere legislativă este un pas necesar spre acordarea unei susțineri reale fraților nostri din comunitățile istorice și din diaspora. Se cere înțelegerea rolului fundamental al celor aproximativ 9-10 milioane de români risipiți în întreaga lume și pe care statul român are datoria de a-i ține aproape de Țara Mamă, România, de a le facilita legăturile cu țara și, nu în ultimul rând, de a-i proteja de orice proces de asimilare forțată ori asimilare naturală”.

 

din expunerea de motive

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri