Astăzi, se supune la vot cea de-a șaptea moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și cea de-a 52-a moțiune de cenzură împotriva unui Executiv, din 1990 și până în prezent. Dintre cele 51 de moțiuni de cenzură care au fost supuse, până acum, votului Parlamentului, exceptând-o pe cea de astăzi, al cărei rezultat nu îl putem anticipa la acest moment, doar șase au avut succes și au condus la demiterea guvernelor împotriva cărora au fost inițiate. Există și un record doborât de demersul inițiat de cei de la PSD și AUR, deoarece moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan a adunat cel mai mare număr de semnături la un asemenea demers - 254. Însă recordul absolut de voturi încasate la o moțiune de cenzură îi aparține fostului premier liberal Florin Cîțu, împotriva căruia au votat, în anul 2021, nu mai puțin decât 281 de parlamentari. Strategia pe care Ilie Bolojan pare să meargă, în orele care au mai rămas până la votul moțiunii, să convingă cât mai mulți dintre semnatari să nu o voteze. Iar ieri au existat câteva dezertări, în special dintre foștii colaboratori ai Anamariei Gavrilă, de la POT. În istoria moțiunilor de cenzură anterioare au existat, într-adevăr, șapte situații în care numărul voturilor pentru adoptarea respectivelor moțiuni a fost mai mic decât numărul semnăturilor.
În așteptarea rezultatului votului moțiunii de cenzură de astăzi, din Plenul Parlamentului României, Ilie Bolojan mizează pe trădări din rândul celor care au semnat pe lista celor 254 de parlamentari care au susținut, la finalul săptămânii trecute, înregistrarea acestui document și dezbaterea lui. Planul este simplu, din perspectiva PNL și USR: moțiunea să pice, în sensul că ea să întrunească sub 233 de voturi, ceea ce ar însemna ca nu toți parlamentarii care au semnat-o să o și voteze.
Moțiunea de cenzură de astăzi împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan este cea de-a 52-a moțiune depusă în Parlamentul României din 1990. Din cele 51 de moțiuni de cenzură anterioare, doar șase au întrunit voturile necesare pentru dărâmarea guvernelor împotriva cărora au fost formulate.
Spre exemplu, în legislatura 1990 - 1992 nu a fost depusă nici măcar o singură moțiune de cenzură, pentru ca în legislatura 1992 - 1996 să fie înregistrate cinci moțiuni de cenzură, fără ca măcar vreuna să treacă de votul senatorilor și deputaților. În legislatura 1996 - 2000 au fost înregistrate patru moțiuni de cenzură, fără să treacă, de asemenea, vreuna. Tot fără succes au fost depuse și cele două moțiuni de cenzură înregistrate în legislatura 2000 - 2004. Iar în legislatura 2004 - 2008 au fost depuse, dezbătute și votate nu mai puțin de șase moțiuni de cenzură, fără ca vreuna să fie adoptată.
Lucrurile s-au animat, în schimb, începând cu legislatura 2008 - 2012, când au fost depuse nu mai puțin decât 11 moțiuni de cenzură, dintre care două au fost adoptate, conducând la destituirea a două guverne. Apoi, în legislatura 2012 - 2016 au fost depuse patru moțiuni de cenzură, dar niciuna nu a trecut la vot.
Actualul premier se află la a șaptea tentativă de demitere
Legislatura 2016 - 2020 a venit cu nouă moțiuni de cenzură. Dintre acestea trei au fost adoptate, trei prim-miniștri fiind, astfel, demiși prin votul Parlamentului.
În legislatura 2020 - 2024, au fost înregistrate trei moțiuni de cenzură, dintre care una singură a fost adoptată.
În această legislatură, care a debutat începând cu luna decembrie a anului 2024, au fost înregistrate, până în prezent, opt moțiuni de cenzură, inclusiv cea care va fi supusă votului astăzi, împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.
Emil Boc este premierul împotriva căruia au fost depuse cele mai multe moțiuni de cenzură. Este vorba despre zece moțiuni de cenzură, din care una a și trecut de votul Parlamentului. Pe locul al doilea, ca număr al moțiunilor de cenzură depuse împotriva guvernului pe care îl conduce, este chiar actualul premier, Ilie Bolojan. Anul trecut și astăzi, aceste moțiuni au ajuns la numărul de opt.
Locul al treilea în acest „top” este ocupat de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, care s-a confruntat cu șase moțiuni de cenzură, fără ca măcar una singură să treacă la vot. Locul al patrulea îi aparține ex-premierului Nicolae Văcăroiu, confruntat cu cinci moțiuni de cenzură eșuate.
Guvernele conduse de Victor Ponta au avut parte de patru moțiuni de cenzură, fără ca vreuna să aibă succes. Tot cu patru moțiuni de cenzură s-a confruntat și guvernul condus de Viorica Dăncilă, iar una dintre ele a trecut de Parlament. La fel s-a întâmplat și în cazul Guvernului condus de Florin Cîțu, care s-a confruntat cu trei moțiuni de cenzură, din care una a trecut. Guvernele conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Adrian Năstase au cunoscut, fiecare, câte două moțiuni de cenzură, care însă nu au reușit să le demită.
Tot cu două moțiuni de cenzură s-au confruntat și premierii Sorin Grindeanu și Ludovic Orban. Ambele guverne au fost demise printr-una dintre aceste acțiuni.
Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis de prima și singura moțiune de cenzură inițiată împotriva lui. Iar Guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a confruntat cu o singură moțiune de cenzură, depusă chiar anul trecut, înaintea alegerilor prezidențiale, și care nu a avut succes.
Recordul absolut la voturi împotrivă îi aparține lui Florin Cîțu
Așa cum am arătat mai sus, din cele 52 de moțiuni de cenzură depuse după 1990, în România, doar șase au avut succes. Iar debutul l-a făcut guvernul condus de Emil Boc, la data de 6 octombrie 2008. 254 de parlamentari au votat pentru dărâmarea Cabinetului, în timp ce 176 de aleși au votat împotriva moțiunii de cenzură. Moțiunea fusese inițiată de 124 de parlamentari.
A doua moțiune de cenzură adoptată în România este cea din 18 aprilie 2012, împotriva Cabinetului condus de fostul șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu. 235 de parlamentari au votat pentru demiterea Guvernului, nouă au votat împotriva moțiunii, în condițiile în care demersul a fost inițiat de 116 parlamentari.
Cea de-a treia moțiune de cenzură adoptată este cea din 18 iunie 2017, prin care PSD și-a demis propriul guvern, condus de Sorin Grindeanu. 222 de parlamentari au semnat moțiunea, dar au votat 241 de parlamentari. Alți 10 aleși au votat împotriva moțiunii de cenzură. Următorul premier demis prin această metodă constituțională a fost Viorica Dăncilă. Moțiunea inițiată împotriva guvernului pe care aceasta l-a condus a fost adoptată, la data de 1 octombrie 2019, când 237 de parlamentari au semnat moțiunea de cenzură, 238 au votat-o, iar patru au votat împotrivă.
Ludovic Orban este premierul care a încasat al doilea cel mai mare număr de voturi de demitere din istoria post-decembristă a moțiunilor de cenzură. La data de 30 ianuarie 2020, moțiunea semnată de 208 parlamentari a primit 261 de voturi pentru și 139 de voturi împotrivă.
Iar cele mai multe voturi pentru plecarea guvernului pe care l-a condus se află în dreptul lui Florin Cîțu. La data de 28 septembrie 2021, moțiunea semnată de 157 de parlamentari a primit 281 de voturi pentru și niciun vot împotrivă.
Schema prin care Bolojan speră să se salveze a funcționat, până acum, de șapte ori
Moțiunea de cenzură depusă, la finalul lunii aprilie a anului curent, de către PSD și AUR împotriva premierului Ilie Bolojan a fost semnată, după cum deja se știe, de 254 de parlamentari. Este cel mai mare număr de semnături strânse vreodată la un astfel de demers de demitere a unui guvern.
Acest lucru nu pare să impresioneze prea mult tabăra pro-Bolojan, care a purces la negocieri subterane pentru a împuțina numărul aleșilor care să și voteze, astăzi, moțiunea de cenzură. Pentru a avea succes, moțiunea trebuie să întrunească, astăzi, 233 de voturi. Iar miza lui Bolojan este ca aceste voturi să fie mai puține de 233.
Din această perspectivă, „Jurnalul” a încercat să afle de câte ori în istoria celor 52 de moțiuni de cenzură s-a întâmplat ca numărul voturilor pentru adoptarea moțiunii să fie mai mic decât al semnatarilor care au inițiat-o. Iar răspunsul este mai mult decât interesant: această situație s-a întâmplat de șapte ori.
Prima dată, acest lucru s-a întâmplat la moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului condus de Radu Vasile. La 15 mai 1999, când lista semnatarilor moțiunii conținea 158 de semnături, dar la vot s-au adunat doar 147 de parlamentari care să și susțină demersul. Atunci, 286 de aleși au votat împotriva moțiunii. Iar lucrurile s-au repetat la moțiunea de cenzură inițiată împotriva guvernului condus de Adrian Năstase, la data de 18 decembrie 2003. Atunci, 189 de parlamentari au semnat textul moțiunii, dar au votat-o doar 178. Restul de 283 de voturi au fost împotrivă.
Și Călin Popescu Tăriceanu s-a aflat într-o situație similară, la moțiunea de cenzură din data de 4 iunie 2007, când 119 parlamentari au semnat pentru depunerea moțiunii, dar au votat-o doar 115. De asemenea, în cazul moțiunii de cenzură din 17 septembrie 2009, împotriva Guvernului Boc I, deși 120 de parlamentari au semnat inițierea demersului de demitere, doar 112 au votat pentru, iar 137 au votat împotrivă. Apoi, la data de 15 decembrie 2010, moțiunea de cenzură inițiată de 201 parlamentari împotriva Guvernului Boc II a fost votată doar de 191 de aleși.
La data de 13 mai 2014, o moțiune de cenzură înregistrată la Parlament, sub 231 de semnături, a fost votată de 176 de parlamentari. Alte 19 voturi au fost împotrivă, dar a existat și o abținere.
Iar ultimul caz de acest gen a avut loc la data de 4 decembrie 2018, la o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Moțiunea a fost semnată de 163 de parlamentari, dar doar 161 au și votat-o.
Premierul pro-european, sprijinit de transfugi „extremiști”. Surpriza din Parlament poate veni de la Minorități
Cu 24 de ore înaintea votului moțiuni de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan, PNL și USR și-au întins toate „antenele” pentru a racola cât mai mulți dintre parlamentarii care au semnat textul moțiunii. Cu un succes relativ.
Spre exemplu, fostul deputat SOS România Alexandrin Moiseev, transferat la PSD și care nu a semnat moțiunea, declarând că este fanul lui Bolojan, a devenit, de ieri, liberal. „Subsemnatul, Alexandrin Moiseev, deputat ales în circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, vă rog să luați act de faptul că, începând cu data de 29 aprilie a.c., îmi voi da demisia din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și îmi voi continua activitatea ca deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal”, se arată în solicitarea făcută de Moiseev către președintele Camerei Deputaților.
Tot ieri, 5 deputați și un senator foști de la POT au fost convinși de echipa lui Ilie Bolojan să nu voteze moțiunea de cenzură. Aceștia sunt sunt: Ștefan Borțun, Gheorghe Pîclișan, Călin Groza, Andrei Csillag, Aurora Simu și Albu Dumitrița. Iar parlamentarul grupului PACE, Liviu Ioan Fodca, s-a răzgândit și el, nemaidorind să voteze această moțiune.
PSD va vota, astăzi, cu bilele la vedere. AUR nu va face acest lucru, dar liderul formațiunii, George Simion, a dat asigurări că toți parlamentarii săi vor vota pentru demiterea lui Ilie Bolojan.
UDMR, PNL și USR au luat decizia să facă act de prezență, dar că vor rămâne în bănci și, în momentul în care vor fi strigați, să transmită „prezent, nu votez”.
În schimb, surpriza vine de la liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian, care a propus ca parlamentarii săi să nu stea în bănci și să voteze, fiecare, conform propriei conștiințe. Potrivit unor surse, trei parlamentari de la Minorități ar urma să voteze, astăzi, moțiunea de cenzură.