Programul manifestării culturale va cuprinde conferinţa „Basmele lui Mihai Eminescu”, susţinută de doamna Prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara, care va analiza interesul profund al lui Mihai Eminescu pentru basmele româneşti, vizând, pe temeiul lecturilor şi cercetărilor de specialitate, reliefarea rolului oralităţii şi culturii populare în creaţia poetică eminesciană. Totodată, analiza recuperării şi utilizării basmelor la Eminescu (de la „Făt Frumos din lacrimă” la „Călin Nebunul”, până la versificările extraordinare din „Fata-n grădina de aur” şi „Miron şi frumoasa fără corp”) va conduce la reconstituirea contextul în care s-a format şi consolidat basmul cult românesc, rod al unor hibridizări complexe între oralitate şi cultura scrisă, între popular şi cult. Acesta a fost unul dintre momentele fundamentale pentru cultura naţională, un capitol definitoriu al limbii şi literaturii române moderne, ai cărui protagonişti au fost Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Petre Ispirescu.
Conferinţa va fi urmată de un recital de poezie eminesciană, atât în limba italiană, cât şi în limba română, susţinut de studenţii trupei de teatru în limba română a Universităţii din Padova, în cadrul căruia va fi interpretat celebrul basm în versuri al lui Eminescu, „Miron şi frumoasa fără corp”, una dintre operele poetice premergătoare capodoperei eminesciene „Luceafărul”. Pentru aceste opere, Eminescu s-a inspirat din versurile populare culese şi incluse de Richard Kunisch în lucrarea sa „Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumunien und der Türkei”, memorii de călătorie foarte puţin cunoscute ale unui scriitor german aproape necunoscut, publicate la Berlin în 1861 şi retipărite în mai multe ediţii succesive. În tradiţiile populare culese şi publicate în acest volum, Eminescu a identificat şi a fost fascinat de celebrul motiv al iubirii imposibile dintre un muritor şi o fiinţă supranaturală, care va fi dezvoltat inegalabil în „Luceafărul”. Recitalul de poezie va constitui, totodată, un nou prilej de a prezenta publicului larg italian o capodoperă mai puţin cunoscută a marelui poet, care impresionează prin frumuseţea versificaţiei, ritmul şi structura narativă, precum şi printr-un echilibru perfect între cult şi popular.