Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a întâmplat mult așteptatul punct de cotitură. Luna trecută, vânzările de mașini verzi le-au depășit pe cele cu motoare diesel. Și nu au trecut nici șapte ani de când automobilele pe motorină dețineau recordul absolut la vânzări. La această spectaculoasă răsturnare de situație au contribuit pandemia și scandalul Dieselgate, dar și sutele de miliarde de euro pe care UE e dispăusă să le arunce în joc. Dincolo de această victorie, rămân însă marile probleme care stau în calea expansiunii electricelor - infrastructura și acumulatorii. O chestiune ce ține strict de realimentarea unor astfel de autovechicule care, în cazul celor clasice, nu constituie o problemă. În ciuda acestei vești îmbucurătoare, în România sunt înmatriculate în continuare circa 7.500 de automobile electrice și peste 6,5 milioane de mijloace de locomoție care ard carburanți clasici.
În luna august au fost vândute la nivelul UE un număr de 710.000 de mașini noi. Dintre acestea 21% au fost full-electrice și hibride, încărcabile la priză, și 20% au fost diesel, arată datele date publicității de JATO. Piața automobilelor pe benzină se menține în continuare la cote ridicate și chiar dacă a scăzut cu 9% față de acum doi ani, totuși de depășește jumătate de vânzări cu o cotă de 56%. Ponderea dieselului era de 30% în august 2019, de 29% în august anul trecut și de 20% luna trecută. Totuși, criza semiconductorilor care a pus pe stop producția mai multor modele, a făcut ca piața să înregistreze în luna august un recul de 18 procente, în ciuda comenzilor depuse de clienți. Vestea bună pentru România este că Dacia Sandero a fost cel mai bine vândut model, depășind, cu un total de 15.000 de unități, VW Golf, Toyota Yaris și Dacia Duster, care a obținut totuși locul 4 în clasamentul lunii august. Nici modelul fabricat la Craiova nu stă tocmai rău, Ford Puma situându-se pe locul 10. În plutonul fruntaș mai figurează Volkswagen T-Roc, Fiat 500, VW Polo, Toyota Corolla și Hyundai Tucson. Cele mai vândute mașini full-electrice au fost Volkswagen ID 3, Tesla Model 3, Volkswagen ID 4, Renault Zoe și Mustang Mach-e.
Codași la alimentare
Una dintre marile probleme care stau în calea expanisiunii mașinilor electrice este infrastructura de încărcare. Chiar dacă are promisiunea construirii a 2.500 de stații de încărcare pe marile culoare europene în anii ce vor veni, la momentul actual România se numără printre țările UE cu o infrastructură slab dezvoltată pentru încărcarea mașinilor electrice, potrivit ultimelor date prezentate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile. România are, raportat la număr și la kilometri de șosea principală, o stație la 200 km de drum. Și astea sunt amplasate doar în marile centre urbane. Unele dintre ele, doar pe hârtie, altele, inaccesibile publicului larg. Potrivit ACEA, zece țări nu au nici măcar un o stație pentru fiecare 100 de kilometri de drumuri-cheie. Toate aceste țări au, de asemenea, o cotă de piață a mașinilor electrice de sub 3%. Excepție face Ungaria. România face parte din plutonul codaș, alături de Grecia, Lituania, Polonia și Letonia. Lituanieni și grecii stau cel mai prost la capitol, cu 0,2 puncte de încărcare pentru electrice per 100 km de drumuri. Polonia le urmează în acest „top” (0,4), în timp ce România și Letonia au un scor de 0,5. La polul opus se situează Luxemburg, Germania, Portugalia și Austria. Campionă UE este Olanda, unde aproape că există un charger la fiecare 2 km, care a adunat 47,5 puncte, adică de 95 de ori mai multe decât România. „Trebuie realizate progrese masive în implementarea infrastructurii în întreaga UE într-un interval de timp foarte scurt. Progresele realizate în câteva țări din Europa de Vest sunt încurajatoare, dar nu ar trebui să ne distragă atenția de la starea teribilă a rețelei de încărcare în alte țări ale UE”, sunt de părere reprezentanții ACEA. Comisia Europeană vrea ca prin programul Fit for 55 să reducă emisiile de CO2 ale autovehiculelor noi cu 55% până în 2030 comparativ cu 2021. Asta înseamnă că pe piața UE vor trebui să circule circa 4 milioane de electrice noi.
Haosul plăților
Dincolo de lipsa stațiilor și timpul mare de așteptare la ele, există și problema plății. Câte bordeie, atâtea obiceiuri. Fiecare livrator de energie la mufă are propriul sistem, iar stațiile gratuite sunt depășite de cerere încă de acum. Și să nu uităm că ne aflăm în plin val de scumpiri record la energie electrică și care nu se va întoarce la vechile prețuri. Guvernul federal din Germania a decis ca toate stațiile de încărcare pentru mașini electrice amplasate după iulie 2023 să fie dotate cu cititoare de carduri bancare. Utilizatorii lor vor putea plăti fără a deține un card dedicat. Decizia guvernului federal german nu se aplică însă și stațiilor deja existente. Hotărârea limitării haosului plăților a fost luată la presiunea utilizatorilor de mașini electrice, a municipalităților și băncilor. Faptul că fiecare rețea de stații de încărcare a impus propria modalitate de plată, fie prin card dedicat, fie prin aplicații dedicate, are efecte neplăcute pentru utilizatorii de vehicule electrice din întreaga lume. Odată rezolvate aceste probleme, va apărea însă una și mai grea și foarte dificil de rezolvat. Dacă, brusc, numai automobilele din România ar fi electrice în proporția în care sunt acum pe benzină și motorină, necesarul de energie pentru încărcarea lor ar fi de 4 ori cât consumul total actual al țării noastre, sunt de părere experții în energie. Fostul ministrul al Energiei Răzvan Nicolescu declara că pentru a ajunge să satisfacem această dorință ipotetică de energie ar fi necesare investiții de 150 de miliarde de euro. Soluțiile pentru neajunsurile legate de timpul petrecut la mufa electrică și necesarul de energie ar putea veni din noile tehnologii pentru dezvoltarea acumulatorilor.
Citește pe Antena3.ro
Bateria minune
Mahle Powertrain și Allotrope Energy au anunțat că dezvoltă o baterie litiu-carbon care se încarcă foarte rapid. Acumulatorul combină avantajele unui supercapacitor cu cele ale unei baterii litiu-ion. Mai mult, nu folosește pământurile rare a căror penurie dă acum bătăi de cap constructorilor de baterii. Rata de degradare a bateriei este mai mică, comparativ cu una litiu-ion, și este stabilă la temperaturi înalte. Noua baterie poate funcționa fără un sistem de răcire complex, ceea ce va duce automat la scăderea prețului mașinilor. Producătorii estimează că pentru o autonomie de 25 de kilometri, un asemenea moped echipat cu o baterie litiu-ion de 500 Wh, ar avea nevoie de 30 de minute pentru o încărcare. În acest caz, bateria ar trebui înlocuită o dată la un an sau doi. Bateria litiu-carbon ar putea fi încărcată în doar 90 de secunde, cu o viteză de încărcare de 20 kW. Durata de viață, susțin inventatorii, este de peste 100.000 de cicluri. Noua invenție a fost luată atât de în serios încât Daimler, producătorul Mercedes, a anunțat preluarea unui total de 33% din acțiunile Automotive Cells Company. Avantajul pe care îl oferă ACC este faptul că bateriile produse de compania nou înființată vor fi reciclabile în proporție de 95%. Producătorii ce vor folosi produsele lor vor avea posibilitatea de a-și atinge țintele de reducere a emisiilor de CO2 pe lanțul de aprovizionare și producție mai ușor. Mercedes-Benz vrea să folosească baterii de la ACC începând cu 2025. Planurile companiei germane includ investiții de până la 1,2 miliarde de dolari în producătorul de baterii.
Ce rămâne în urmă
O altă problemă ce va apărea în urma folosirii acumulatorilor auto pe scară largă este cea a reciclării lor după scoaterea din uzul pentru care au fost fabricați. Hyundai a semnat un memorandun de înțelegere cu doi giganți din domeniul energiei verzi, OCI Solar Power și CPS Energy, pentru a le oferi o nouă viață bateriilor. Cei trei vor să vadă dacă acestea pot fi utilizate în cadrul parcurilor fotovoltaice, pentru că performanțele unui acumulator scad după aproximativ opt ani de utilizare. „Prin acest parteneriat, Hyundai Motor Group va verifica posibilitățile și eficacitatea afacerii cu sisteme de stocare a energiei în America de Nord”, a declarat Jae Hyuk Oh, vicepreședinte al Grupului de dezvoltare a afacerilor în domeniul energiei din cadrul Hyundai Motor Group. Renault folosește deja bateriile scoase din uz pentru a stoca energie, care mai apoi este folosită pentru a alimenta spitale, clădiri de birouri, școli sau fabrici. Dincolo de acest parteneriat asiatic trebuie să reținem faptul că dacă vrem să cumpărăm o mașină electrică la mâna a doua mai veche de opt ani riscăm să trebuiască să înlocuim acumulatorul, adică aceea piesă care ajunge să coste jumătate din prețul mașinii noi.
- 95 de ori, numărul stațiilor electrice din Olanda față de România
- 90 de secunde, timpul de încărcare a unei baterii LI-C de 500 Wh
- 8 ani, durata medie de viață a unui acumulator auto
Avantaje
- reduce poluarea
- tehnologii noi
- scoate poluarea din orașe
Dezavantaje
- infrastructura precară
- costuri mari
- problema reciclării bateriilor
