Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După secole de exploatare a forței de muncă, experții în HR au ajuns la concluzia că oamenii reprezintă resursă reală a companiilor și chiar a întregii economii, iar politicile actuale ale firmelor care au o planificare pe termen lung au pus în centrul atenției omul. Studiile din ultimii zece ani au arătat că îmbolnăvirea lucrătorilor aduce pagube uriașe companiilor, dar și economiei globale, astfel încât s-au impus măsuri concrete pentru menținerea stării de sănătate cât mai bune a angajaților, pentru a reduce pierderile financiare.
Grija pentru sănătatea fizică și psihică a angajaților a devenit o preocupare a tuturor companiilor care au înțeles că investiția în forța de muncă este esențială pentru a se menține și pentru a crește profitul. Astfel, omul a devenit mai important decât activele companiior. Încă din 2009, organismul european EU-OSHA trăgea un semnal de alarmă în legătură cu pierderile anuale de sute de miliarde de euro, la nivel global, din cauza problemelor de sănătate ale angajaților. Astfel, s-a constatat că scoaterea din producție a angajaților – și în special a profesioniștilor pe care se bazează producția companiilor – aduce pierderi în lanț și pe termen foarte lung, pentru că se pot pierde comenzi, clienți importanți, notorietate în piață, dar se pierd și bani din formarea altor specialiști care să poată duce mai departe munca persoanelor care părăsesc piața. Omul a devenit, astfel, scop în sine pentru HR și angajatori, nu doar mijloc pentru obținerea unor rezultate. Practic, se aplică „imperativul categoric” formulat de filosoful Immanuel Kant, în „Critica rațiunii practice”: „Omul este întotdeauna scop în sine!”.
Metode concrete aplicate de angajatori
„Pauzele lungi și dese – cheia marilor succese”, spunea o glumă din perioada regimului comunist, dar astăzi gluma a devenit politică de companie. Pe lângă bonificațiile acordate de angajatori, constând în abonamente la medic și la sala de sport, sau chiar psihologi și kinetoterapeuți aduși la locul de muncă, pentru a avea angajați cât mai sănătoși, o nouă metodă de creștere a productivității este libertatea de mișcare. Experții în HR chiar recomandă atât mișcarea în natură, cât și prelungirea timpului liber acordat angajaților, pentru a-i menține cât mai „în formă”, astfel încât să poată fi cât mai eficienți, pe termen scurt, mediu și lung. Iar timpul liber și mișcarea în natură pot însemna ieșirea cu echipa la lucru în parc, la ștrand sau pe malul mării, dar și munca de la distanță, care inițial era strict supravegheată de șefi, însă și la această practică s-a renunțat, în favoarea obținerii rezultatelor. Practic, munca începe să fie cuantificată din ce în ce mai mult în funcție de rezultate, în defavoarea calculului zilelor, orelor sau minutelor petrecute efctiv în fața unui calculator sau prin prezența fizică într-un spațiu de birouri.
Citește pe Antena3.ro
Grija pentru terapii care revin la modă
Mersul „la băi” a devenit desuet în ultimele decenii, fiind asociat cu vârsta a treia, însă beneficiile acestor tratamente au fost redescoperite de actualii specialiști în Resurse Umane și introduse în practică. În tendințele de astăzi se înscrie și „exodul” clasei de mijloc – cu precădere în țările din vestul și nord-vestul Europei – și al angajaților tineri către SPA și diverse terapii, până la tratamente balneare, chiar și de prevenție, după ce s-a constatat că munca la birou, statică și completată cu foarte mult aer condiționat, provoacă o serie de afecțiuni grave, care devin cronice, în câțiva ani. Astfel, specialiștii în HR au început să recomande bonusuri pentru angajați constând în tratamente balneare, care înlocuiesc vechile prime în bani sau completează teambuildingurile clasice.
Greșeli și management defectuos
Cele mai mari greșeli în gestionarea forței de muncă în companii și instituții sunt legate de exploatarea la maximum a oamenilor, considerându-se că astfel vor da randament. În ultimii ani s-au înregistrat multe decese la locul de muncă, la persoane cu vârsta de până la 50 de ani, cauzate cu precădere de accidente vasculare cerebrale sau infarct, ce au avut la bază suprasolicitarea. Media de vârstă a celor care mor la locul de muncă a scăzut, în ultimii 15 ani, de la 45 la 40 de ani, în grupa de risc intrând și persoane cu vârsta între 32 și 35 de ani, conform unor studii recente. Cauza scăderii mediei de vârstă la care se poate ajunge la boli cronice sau la deces este combinația între surmenare, sedentarism și lipsa unui stil de viață sănătos. Remediul pentru aceste adevărate boli ale sistemului economic este un management bazat pe investiția în sănătatea angajaților. Pentru a eficientiza productivitatea, pe termen lung, managerii primesc, la rândul lor, sesiuni speciale de training, pentru a putea înțelege cum trebuie să gestioneze forța de muncă, astfel încât să nu o aducă la suprasolicitare.
Experții în HR nu mai recomandă, în niciun caz, un management bazat pe creșterea productivității prin exploatarea la maximum a angajaților, după ce s-a constatat că îmbolnăvirea sau chiar moartea angajaților suprasolicitați aduce pagube economice uriașe.
