x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă

0
Autor: Diana Scarlat 19 Noi 2019 - 13:17
Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă
Vezi galeria foto


Problema creării „pe bandă rulantă” a unor așa-ziși experți, prin fondurile europene și nu numai, a făcut posibilă apariția unei piețe paralele a specialiștilor, care îngreunează activitatea celor care cred că pot face recrutare fără un head-hunter priceput. Piața a fost invadată, după anul 2007, de specialiști doar „pe hârtie”, care nu pot face față cerințelor domeniilor pentru care și-au primit diplome de specializare, dar apar în baze de date ale firmelor de recrutare. Rezultatele au început să se vadă după șapte-opt ani de la lansarea cursurilor finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar nespecialiștii cu diplome vin și din mediul universitar, uneori.

Deprofesionalizarea și acordarea unui număr imens de diplome bulversează piața de HR din România. Cele mai multe probleme apar la experții care au fost formați cu ajutorul proiectelor europene, dar și din unele facultăți se nasc nonspecialiști care ajung să pună piedici activității în instituțiile statului sau în companiile private, pentru că pur și simplu nu știu ce ar trebui să facă în meseria lor. Calitatea de expert pentru diverse domenii de activitate s-a obținut foarte ușor, cât timp au existat sute de proiecte POSDRU. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a pierdut controlul asupra acestor specializări încă în anul 2012, când deja nu se mai știa numărul diplomelor obținute prin cursuri de formare profesională, mai ales pentru specializare prin cursuri de scurtă durată. Se suspectează că pe piață ar fi și câteva mii de diplome false, dintre care unele au ieșit la iveală în cazurile de scandal cu asistenți medicali sau bucătari, ospătari și alte categorii.

 

Cum se stabilește monopolul

 

Tot în ultima vreme, au intrat pe piață și foarte mulți experți în Comunicare și PR, mulți fiind formați cu ajutorul unor cursuri cel puțin îndoielnice, dar care au diplome și, mai mult, chiar au avut prioritate la ocuparea unor posturi în proiectele cu finanțare din fonduri europene. În anul 2011, firmele care deja monopolizaseră piața de consultanță pentru astfel de proiecte și finanțări au reușit să modifice regulamentele și, în unele cazuri, ghidul solicitantului, sau au scris propriile proiecte „cu dedicație”, astfel încât să poată lucra pe componenta de Comunicare din aceste proiecte doar cei formați în circuitul lor. Și astfel s-a ajuns la situații aberante în care un adevărat expert în Comunicare și PR, cu 15 ani de experiență în țară și în străinătate să nu poată ocupa un post de comunicator într-un proiect finanțat prin POSDRU, pentru că o condiție de eligibilitate era să fi lucrat cel puțin trei ani în proiecte POSDRU, chiar dacă experiența profesională a celor din piață era net superioară, iar adevărații experți puteau dovedi cu propriile rezultate profesionale că sunt mai buni decât cei formați prin cursuri de scurtă durată.

 

„Coach”, doar cu titlul, nu și cu expertiza

 

Și în privința cursurilor și a trainingurilor pentru angajați se poate observa aceeași situație, nu doar în proiectele cu finanțare europeannă și nu doar la instituțiile statului, ci chiar în mediul privat. Astfel, recrutorii au început să lucreze aproape exclusiv cu bazele de date furnizate de companiile care vând cursuri de formare și nu cu specialiști care-și dovedesc performanța prin rezultatele obținute în timp. De exemplu, dacă o companie vrea să le ofere angajaților coaching, de cele mai multe ori va apela direct la o bază de date care îi include pe cei care au obținut diploma de coach la anumite firme care fac aceste cursuri, fără a mai verifica performanțele acestora și experiența profesională. „Cum altfel să știm să selectăm un specialist, dacă nu apare în bazele de date? Aceste instrumente ne ajută să găsim ceea ce căutăm. Nu putem ghici că pe piață există specialiști mai buni, dacă ei nu sunt în aceste baze de date”, explică un head-hunter. Cu toate acestea, tocmai comoditatea care-i determină pe recrutori să folosească doar baza de date a unor diplome îi ajută pe cei deprofesionalizați să pătrundă pe o piață în care nu au prea multe de spus. Cei care au devenit coach se împart în două mari categorii: psihologi care și-au mai făcut o specializare, pentru a fi în pas cu tendințele momentului, dar și oameni care nu au nici măcar cunoștințe elementare de psihologie sau de cultură organizațională, dar au plătit o sumă destul de mare - circa 3.500 de euro - pentru a ajunge într-o bază de date relevantă

Aberațiile legislative pentru formarea profesională

O altă situație de monopol a fost stabilită prin introducerea standardelor ocupaționale în anumite domenii, fără posibilitatea de a echivala expertiza celor care au lucrat în acele domenii. Un exemplu este formatorul pentru adulți, care trebuie să facă un curs de specializare, de scurtă durată, chiar dacă este sau a fost profesor, deci a parcurs inclusiv un modul de șase semestre de psiho-pedagogie și metodică, la facultate. Excepție fac doar cadrele universitare. La fel se întâmplă și în cazul polițiștilor care trebuie să facă un curs de specializare pentru a deveni detectivi particulari, chiar dacă asta se întâmplă după ce ies la pensie, având peste 20 de ani de experiență ca anchetatori și performanțe deosebite, în timp ce „profesorii” lor sunt tineri cu vârsta uneori mai mică decât experiența profesională a celor pe care-i „formează”.

Citeşte mai multe despre:   fonduri europene,   recrutare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Florin Cîțu spune că nu va aloca bani pentru mărirea salariilor bugetarilor

Florin Cîțu spune că nu va aloca bani pentru mărirea salariilor bugetarilor
La ultima rectificare bugetară, executivul nu va aloca sume suplimentare pentru majorări salariale, iar unele societăți de state care acordă prime ori hotărăsc să crească veniturile lunare ale angajaților, o...

Guvernul a aprobat sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19

Guvernul a aprobat sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19
Guvernul a aprobat acordarea de sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19, pe perioada stării de alertă.  „Hotărârea de Guvern prevede pentru perioada stării de...

Subvențiile partidelor politice vor fi tăiate în 2021

Subvențiile partidelor politice vor fi tăiate în 2021
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a propus în bugetul pentru 2021 tăierea subvențiilor pentru partidele politice. „Lucrez la bugetul pentru 2021 și exact ca în 2020 voi propune economii reale la...

Ajutoarele de încălzire au fost majorate

Ajutoarele de încălzire au fost majorate
Plafonul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire a fost majorat la 800 de lei. Guvernul a aprobat modificarea Ordonanței de Urgență 70 din 2011 privind unele măsuri de protecție socială în perioada...

Packaging design și ilustrație

Packaging design și ilustrație
Pentru început, cel mai bine ar fi să înțelegem corect termenii cu care operăm. Începem cu packaging design care în românește înseamnă pur și simplu design de ambalaj.   Da, termenul de packaging,...

”INOVALIMENT 2020” la final

”INOVALIMENT 2020” la final
Galerie Foto Astăzi a avut loc ceremonia de închidere a primei ediții a Târgului Internațional de Invenții și Inovații ”INOVALIMENT”, care s-a desfășurat online, în perioada 23-27 noiembrie. În cadrul târgului de...

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme
Mai multe supermarketuri și farmacii au fost amendate pentru comercializarera de măști de protecție neconforme. Printre acestea se află Lidl, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Profi, Dedeman, DM, dar și...

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului
Analizele efectuate de experții Autorității de Supraveghere Financiară au relevat faptul că, în ultima perioadă, cotația aurului pe bursele internaționale a scăzut brusc, pe fondul informațiilor referitoare...

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare
România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania alocă cel mai puțin pentru dezvoltare și cercetare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel,...

Investitorii străini, speriați de pandemie

Investitorii străini, speriați de pandemie
Investițiile străine în România au scăzut la mai puțin de jumătate în 2020, față de 2019, atât ca valoare alocată, cât și - mai grav - ca număr de societăți înființate aici. Pe lângă mai vechile...

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație
Industria ospitalității așteaptă de la Guvern ghidul solicitantului pentru a aplica pe noul program de sprijin, prin care hotelurile, pensiunile și restaurantele ar putea să-și monteze panouri solare. Prin...

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă
Gradul de creditare, calculat ca raport dintre totalul împrumuturilor și cel al depozitelor bancare, a scăzut ușor în timpul crizei COVID-19. Județele sărace, cu economii scăzute, se dovedesc mai prudente...

Robotul care alege angajatul ideal

Robotul care alege angajatul ideal
Primul asistent virtual de recrutare din România a fost lansat pe piaţa de resurse umane. O platformă acționează ca un fel de robot care citește CV-urile solicitanților de joburi și selectează persoanele...

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB
Galerie Foto Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Deficitul după...

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu
Autovehiculele electrice vor înregistra un salt semnificativ în următorul deceniu. Vânzările acestora vor crește cu 30% pe an, ceea ce înseamnă că una din trei mașini noi, achiziționate la nivel gloval, va fi...
Serviciul de email marketing furnizat de