x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă

0
Autor: Diana Scarlat 19 Noi 2019 - 13:17
Deprofesionalizarea și experții doar pe bază de diplomă
Vezi galeria foto


Problema creării „pe bandă rulantă” a unor așa-ziși experți, prin fondurile europene și nu numai, a făcut posibilă apariția unei piețe paralele a specialiștilor, care îngreunează activitatea celor care cred că pot face recrutare fără un head-hunter priceput. Piața a fost invadată, după anul 2007, de specialiști doar „pe hârtie”, care nu pot face față cerințelor domeniilor pentru care și-au primit diplome de specializare, dar apar în baze de date ale firmelor de recrutare. Rezultatele au început să se vadă după șapte-opt ani de la lansarea cursurilor finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar nespecialiștii cu diplome vin și din mediul universitar, uneori.

Deprofesionalizarea și acordarea unui număr imens de diplome bulversează piața de HR din România. Cele mai multe probleme apar la experții care au fost formați cu ajutorul proiectelor europene, dar și din unele facultăți se nasc nonspecialiști care ajung să pună piedici activității în instituțiile statului sau în companiile private, pentru că pur și simplu nu știu ce ar trebui să facă în meseria lor. Calitatea de expert pentru diverse domenii de activitate s-a obținut foarte ușor, cât timp au existat sute de proiecte POSDRU. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) a pierdut controlul asupra acestor specializări încă în anul 2012, când deja nu se mai știa numărul diplomelor obținute prin cursuri de formare profesională, mai ales pentru specializare prin cursuri de scurtă durată. Se suspectează că pe piață ar fi și câteva mii de diplome false, dintre care unele au ieșit la iveală în cazurile de scandal cu asistenți medicali sau bucătari, ospătari și alte categorii.

 

Cum se stabilește monopolul

 

Tot în ultima vreme, au intrat pe piață și foarte mulți experți în Comunicare și PR, mulți fiind formați cu ajutorul unor cursuri cel puțin îndoielnice, dar care au diplome și, mai mult, chiar au avut prioritate la ocuparea unor posturi în proiectele cu finanțare din fonduri europene. În anul 2011, firmele care deja monopolizaseră piața de consultanță pentru astfel de proiecte și finanțări au reușit să modifice regulamentele și, în unele cazuri, ghidul solicitantului, sau au scris propriile proiecte „cu dedicație”, astfel încât să poată lucra pe componenta de Comunicare din aceste proiecte doar cei formați în circuitul lor. Și astfel s-a ajuns la situații aberante în care un adevărat expert în Comunicare și PR, cu 15 ani de experiență în țară și în străinătate să nu poată ocupa un post de comunicator într-un proiect finanțat prin POSDRU, pentru că o condiție de eligibilitate era să fi lucrat cel puțin trei ani în proiecte POSDRU, chiar dacă experiența profesională a celor din piață era net superioară, iar adevărații experți puteau dovedi cu propriile rezultate profesionale că sunt mai buni decât cei formați prin cursuri de scurtă durată.

 

„Coach”, doar cu titlul, nu și cu expertiza

 

Și în privința cursurilor și a trainingurilor pentru angajați se poate observa aceeași situație, nu doar în proiectele cu finanțare europeannă și nu doar la instituțiile statului, ci chiar în mediul privat. Astfel, recrutorii au început să lucreze aproape exclusiv cu bazele de date furnizate de companiile care vând cursuri de formare și nu cu specialiști care-și dovedesc performanța prin rezultatele obținute în timp. De exemplu, dacă o companie vrea să le ofere angajaților coaching, de cele mai multe ori va apela direct la o bază de date care îi include pe cei care au obținut diploma de coach la anumite firme care fac aceste cursuri, fără a mai verifica performanțele acestora și experiența profesională. „Cum altfel să știm să selectăm un specialist, dacă nu apare în bazele de date? Aceste instrumente ne ajută să găsim ceea ce căutăm. Nu putem ghici că pe piață există specialiști mai buni, dacă ei nu sunt în aceste baze de date”, explică un head-hunter. Cu toate acestea, tocmai comoditatea care-i determină pe recrutori să folosească doar baza de date a unor diplome îi ajută pe cei deprofesionalizați să pătrundă pe o piață în care nu au prea multe de spus. Cei care au devenit coach se împart în două mari categorii: psihologi care și-au mai făcut o specializare, pentru a fi în pas cu tendințele momentului, dar și oameni care nu au nici măcar cunoștințe elementare de psihologie sau de cultură organizațională, dar au plătit o sumă destul de mare - circa 3.500 de euro - pentru a ajunge într-o bază de date relevantă

Aberațiile legislative pentru formarea profesională

O altă situație de monopol a fost stabilită prin introducerea standardelor ocupaționale în anumite domenii, fără posibilitatea de a echivala expertiza celor care au lucrat în acele domenii. Un exemplu este formatorul pentru adulți, care trebuie să facă un curs de specializare, de scurtă durată, chiar dacă este sau a fost profesor, deci a parcurs inclusiv un modul de șase semestre de psiho-pedagogie și metodică, la facultate. Excepție fac doar cadrele universitare. La fel se întâmplă și în cazul polițiștilor care trebuie să facă un curs de specializare pentru a deveni detectivi particulari, chiar dacă asta se întâmplă după ce ies la pensie, având peste 20 de ani de experiență ca anchetatori și performanțe deosebite, în timp ce „profesorii” lor sunt tineri cu vârsta uneori mai mică decât experiența profesională a celor pe care-i „formează”.

Citeşte mai multe despre:   fonduri europene,   recrutare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Veste BUNĂ de la ministrul Economiei. Ce spune Virgil Popescu despre prețurile la energie

Veste BUNĂ de la ministrul Economiei. Ce spune Virgil Popescu despre prețurile la energie
Românii nu vor plăti mai mult pentru energie decât au plătit în decembrie anul trecut, plafonarea și compensarea ducând prețurile la nivelul anului 2020, a declarat marți, în Parlament, ministrul Energiei...

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 30% în ultima lună

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 30% în ultima lună
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este cotat marţi la 2,33%, în creştere de la 2,30% cât a fost luni, arată...

Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni
Galerie Foto Participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii (OIL și OIL.WTI) și că prețurile gazelor naturale - în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU - vor atinge...

Deficitul bugetar a scăzut la 3,77% din PIB în primele 9 luni din 2021

Deficitul bugetar a scăzut la 3,77% din PIB în primele 9 luni din 2021
Deficitul bugetar se situează la 3,77% din PIB, ridicându-se la 44,29 miliarde de lei, în primele 9 luni din acest an, în scădere față de 6,37% din PIB în aceeași perioadă din 2020, arată datele Ministerului...

70% dintre șoferii români și-au dus mașinile în service cu întârziere din cauza restricțiilor anti COVID-19

70% dintre șoferii români și-au dus mașinile în service cu întârziere din cauza restricțiilor anti COVID-19
Circa 70% dintre posesorii de autovehicule și-au dus mașinile în service cu întârziere din cauza restricțiilor anti COVID-19, arată un sondaj realizat de Castrol.  Aproape 62% dintre șoferi sunt...

Efectele noilor restricții asupra industriei HORECA: Scăderea cu 75% a activității

Efectele noilor restricții asupra industriei HORECA: Scăderea cu 75% a activității
Industria HORECA va fi grav afectată de noile restricții anti COVID-19, ducând la o scădere de circa 75% a activității, raportat la anul 2019. Problema este cu atât mai gravă, cu cât guvernul nu acordă...

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat

Ce trebuie să știți când aderați la un fond de pensii administrat privat
Semnarea actului individual de aderare la un fond de pensii administrat privat necesită un mare nivel de atenție. Actul de aderare este încheiat cu administratorul fondului ales şi trebuie semnat atât de...

90% dintre angajații români vor să lucreze de la birou sau preferă un program de muncă hibrid

90% dintre angajații români vor să lucreze de la birou sau preferă un program de muncă hibrid
Majoritatea românilor vor să muncească de la birou, doar 10% dorind să lucreze exclusiv de acasă. După 18 ani de restricții din cauza pandemiei de COVID-19, oamenii asociază revenirea la locul de muncă cu...

Creditul guvernamental a crescut cu 21,2% în septembrie 2021

Creditul guvernamental a crescut cu 21,2% în septembrie 2021
Creditul guvernamental a crescut în luna septembrie 2021 cu 1,4% față de luna august 2021, până la 162,675 miliarde lei. În raport cu septembrie 2020, acesta a crescut cu 21,2 la sută (14,0 la sută în termeni...

Oamenii de afaceri cer partidelor un pact pentru implementarea PNRR

Oamenii de afaceri cer partidelor un pact pentru implementarea PNRR
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită tuturor partidelor politice parlamentare responsabile încheierea unui pact pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, anunță un...

Temerile de pe piața muncii. Circa 50% dintre români nu au curajul să ceară măriri salariale

Temerile de pe piața muncii. Circa 50% dintre români nu au curajul să ceară măriri salariale
Circa 32% dintre angajaţii din România nu sunt mulţumiţi de salariul actual, Totodată, 49% nu au curajul să ceară mărirea veniturilor lunare, conform unui studiu realizat de agenţia de recrutare Hays...

Importurile de gaze naturale EXPLODEAZĂ. Au crescut cu 56% în primele 8 luni din 2021

Importurile de gaze naturale EXPLODEAZĂ. Au crescut cu 56% în primele 8 luni din 2021
Importurile de gaze au crescut cu 56% în primele opt luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2020, ceea ce înseamnă 1,908 milioane de tone echivalent petrol (tep), față de 684.600 tep anterior, arată...

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat

Cum să alegem un fond de pensii administrat privat
Majoritatea dintre noi suntem înscriși în sistemul public de pensii, pentru care cotizăm atâta timp cât suntem angajați. Adică pentru a avea o pensie de stat și pentru care plătim din salariu contribuții la si...

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie
La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii...

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!
Industria de automobile intră sub spectrul unei noi restricții de producție din cauza lipsei magneziului. China, care asigură 90 la sută din producția mondială a acestui metal, și-a redus drastic livrările, în...
Serviciul de email marketing furnizat de