x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”

0
Autor: Adrian Stoica 05 Dec 2019 - 11:43
1 din 5 români care merg la muncă este „sărac cu salariu”


Deşi în ultimii ani România a înregistrat creşteri economice semnificative, anul trecut reuşind chiar să bifeze cu 4,1% a doua creştere din UE, după Ungaria, aproape unu din patru români trăieşte în sărăcie. În ciuda majorării salariului minim pe economie, rata sărăciei a crescut în rândul persoanelor ocupate, aşa-numita sărăcie salarială, de la 15,5% în 2018, la 18,8% anul trecut. În acelaşi timp însă, sărăcia înregistrată în rândul persoanelor neocupate, acele persoane care trăiesc doar din ajutoare sociale, a scăzut de la 28,4 la 26,4.

 

Rata sărăciei relative a fost anul trecut de 23,5%, ceea ce înseamnă în valori absolute că numărul săracilor a fost de 4,6 milioane de persoane, potrivit statisticilor INS. Pe întreaga perioadă 2015-2018, cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, circa o treime dintre aceştia aflându-se sub pragul de sărăcie, cu mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

 

Moldova şi Oltenia, polul sărăciei

În anul 2018, rata sărăciei a fost de peste opt ori mai mare în regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia, de peste şapte ori în regiunea Sud-Est şi de peste şase ori în Sud-Muntenia, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. Astfel, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (34,3%) şi Sud-Est (31,2%), iar cea mai mică, în Bucureşti-Ilfov (4,1%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2018 faţă de 2015, rezultă că scăderile cele mai mari s-au întâlnit în regiunile Vest şi Sud-Muntenia (4,9% fiecare), Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest (1,8 şi, respectiv, 1,7%). Creşteri ale ratei sărăciei s-au înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (2,2%) şi Centru (1,6%).

 

Rata sărăciei pe regiuni, în perioada 2015 - 2018 (%)

 

Regiunea de dezvoltare         2015 2016 2017 2018

Nord-Est    35,9  36,1  33,4  35,6

Sud-Est      32,4  31,2  29,6  31,2

Sud-Muntenia    30,6  24,8  24,9  25,7

Sud-Vest Oltenia          32,1  34,2  33,4  34,3

Vest  19,8  25,1  21,4  14,9

Nord-Vest  19,2  17,1  19.0  17,5

Centru        17,8  20,8  17,3  19,4

Bucureşti-Ilfov   5,9    10,2  6,1    4,1

 

Abandonul şcolar şi sărăcia

 

În anul 2018 o pondere de 54,5% din populaţia cu nivel scăzut de instruire s-a situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre persoanele cu nivel superior de instruire. Statutul ocupaţional de şomer este legat de un mare risc de sărăcie sau excluziune socială. În anul 2018, aproape două treimi dintre şomeri (60,9% din total persoane de 18 ani şi peste) s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială. Prin comparaţie, persoanele ocupate au un risc de sărăcie sau excluziune socială cu 38,1% mai mic decât cel al şomerilor.

 

La inegalitatea veniturilor suntem în Top 4

 

În România inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2017, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de cinci ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia şi Slovenia (3,4 fiecare), Slovacia şi Finlanda (3,5 fiecare), iar cele mai mari, în Bulgaria (8,2), Lituania (7,3), Spania (6,6), România (6,5), Letonia (6,3) şi Grecia (6,1).  

 

În Uniunea Europeană deprivarea materială severă caracterizează viaţa a 6,6% din totalul persoanelor. Cei mai afectaţi sunt bulgarii (30,0%), grecii (21,1%) şi românii (19,7%).

 

Rata sărăciei pe grupe de vârstă

 

0-17 ani

România: 32%

Bulgaria: 29,2%

Spania: 28,2%

Italia: 26,4%

 

18-24 ani

Danemarca 38,8%

România: 31,4%

Grecia: 28,4%

Spania: 28,2%

 

25-49 ani:

Spania: 21,6%

Grecia: 21,5%

România: 21,4%

Italia: 20,6%

 

50-64 ani

Letonia: 22,7%

Portugalia: 20,2%

Grecia: 20,1

România: 19,2%

 

65 de ani şi peste

Estonia: 41,2%

Letonia: 39,9%

Lituania: 33,4%

Bulgaria: 32%


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB
Galerie Foto Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Deficitul după...

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu
Autovehiculele electrice vor înregistra un salt semnificativ în următorul deceniu. Vânzările acestora vor crește cu 30% pe an, ceea ce înseamnă că una din trei mașini noi, achiziționate la nivel gloval, va fi...

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică
România are nevoie de o colectare ma bună de colectare a taxelor, și nu de creșterea impozitelor. Totodată, deficitul bugetar mare trebuie să scadă, iar impozitele nu trebuie nici să crească, pentru că asta ar...

Joc în lumea banilor   

Joc în lumea banilor   
Galerie Foto Educația financiară este esențială în formarea viitoarelor generații de adulți, dar România nu excelează deloc la acest capitol. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, țara noastră ocupă locul 124 din ...

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR
Vânzarea de terenuri agricole aflate în extravilan cu o suprafaţă mai mare de 30 hectare va fi atestată doar prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată o ordonanță de...

Facturile IMM-urilor, garantate de stat

Facturile IMM-urilor, garantate de stat
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 1,043 miliarde de lei (216 milioane de euro) introdusă de România pentru a susţine IMM-urile afectate de pandemia de coronavirus. Concret,...

Idei de investiții pentru a-ți crește nivelul de trai

Idei de investiții pentru a-ți crește nivelul de trai
În zilele noastre, stabilitatea financiară, în urma căreia apare prosperitatea, reprezintă un obiectiv pentru majoritatea oamenilor. Oricine își dorește o viață mai bună, din toate punctele de vedere, iar...

Semne rele anul are: două din trei firme rămân fără bani în ianuarie

Semne rele anul are: două din trei firme rămân fără bani în ianuarie
Multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM) au ajuns într-o stare critică, pe fondul crizei COVID-19, și nu mai pot rezista în piețe pe termen lung. Aceste firme generează în total mai mult de jumătate din...

Modificarea Legii offshore, în dezbatere publică în T1/2021

Modificarea Legii offshore, în dezbatere publică în T1/2021
Proiectul de modificare a Legii offshore va fi supus dezbaterii publice în primul trimestru al anului 2021, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei Dan Drăgan.  „Procesul...

Război pe salariul minim

Război pe salariul minim
Sindicatele, patronatele și Guvernul au viziuni diferite privind salariul minim ce se va plăti anul viitor, cele trei părți nereușind să ajungă ieri, în cadrul Consiliului Național Tripartit, la o decizie pe...

Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și european

Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și european
Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial...

Ce se va întâmpla cu creditele neperformante anul viitor

Ce se va întâmpla cu creditele neperformante anul viitor
În anul 2021 vor crește creditele neperformante deoarece în această perioadă au fost acordate facilități prin amânarea plăților. În plus, restricțiile impuse de autorități,  care au vizat încetarea...

Vânzarea CEZ România va fi finalizată la jumătatea anului 2021

Vânzarea CEZ România va fi finalizată la jumătatea anului 2021
Achiziția CEZ România de către fondul de investiții MIRA se va finaliza în prima jumătate a anului 2021. Tranzacția va trebui să obțină aprobarea autorității de concurență de la Bruselles și de...

Florin Cîțu anunță că vin banii împrumutați de la UE. Prima tranșă este de trei miliarde de euro

Florin Cîțu anunță că vin banii împrumutați de la UE. Prima tranșă este de trei miliarde de euro
Prima tranșă a împrumutului pe care România îl ia de la Uniunea Europeană prin instrumentul SURE va veni peste câteva zile. Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu. Demnitarul a spus că pri...
Serviciul de email marketing furnizat de