Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legislaţia ambiguă şi fiscalitatea ridicată au dus la proliferarea industriei subterane a alcoolului, fapt ce va da şi de acum încolo multe dureri de cap instituţiilor implicate în urmărirea fabricării şi comercializării acestui produs, producătorilor legali şi, nu în ultimul rând, consumatorilor. Controalele făcute în primele trei luni ale acestui an de Direcţia Poliţiei Eonomico-Financiare din IGP au scos la iveală fradude de 305,75 miliarde de lei, echivalentul a circa 15 milioane de dolari (la ultimul curs din săptămâna aceasta), numai din derularea unor afaceri ilegale cu alcool şi băuturi spirtoase. Jurnalul Naţional vă prezintă în exclusivitate rezultatele controalelor făcute de Poliţia Economică în acest an.
Principala cauză a extinderii fenomenului este, în opinia şefilor Poliţiei Economice, înregistrarea superficială a societăţilor comerciale la Registrul Comerţului, ceea ce permite apariţia din neant a unor firme cu sedii sociale aflate la adrese false.
Piaţa neagră este încurajată, totodată, de o fiscalitate mult prea mare. Accizele aplicate alcoolului etilic alimentar, pe care Ministerul Finanţelor se încăpăţânează să le menţină la un nivel ridicat, încarcă preţul cu o valoare de patru-cinci ori mai mare faţă de costul de producţie. În plus, noile facturi în regim special pentru comercializarea alcoolului nu au avut efectul pe care s-a scontat. Astfel de facturi pot fi găsite pe toate drumurile, e drept la un preţ dublu, dar merită. Aşa s-a ajuns ca la 547 din 1.000 de firme ce produc sau comercializează băuturi spirtoase, trecute prin controalele Poliţiei Economice, să se constate nu mai puţin de 132 de infracţiuni, de la uz de fals până la evaziune. Deci mai mult de jumătate din “alcoolişti” produc pe bandă bani negri. În astfel de activităţi ilicite sunt implicate 509 persoane, din care opt sunt deja cercetate în stare de arest.
Cisterne prin SRL-”fantomă”
Cele mai mari cantităţi de alcool “clandestin” sunt rulate prin SRL obscure, fiind folosit des clasicul procedeu al “dispariţiei în ceaţă”. Patronii unor societăţi comerciale care nu mai există la sediul social declarat întocmesc în fals documente de livrare către firme producătoare de băuturi alcoolice, pentru a face pierdut adevăratul producător de alcool etilic. Prinde orbul, scoate-i ochii! Două SRL, SC “Anela Farm” din Buzău şi SC “Can Prestige” din Arad, au intermediat astfel de tranzacţii, sustrăgându-se de la plata accizelor şi TVA aferent în valoare de 18 miliarde de lei. Mandatarii acestor firme, în complicitate cu un terţ din Ploieşti, au întocmit în fals facturi fiscale şi avize de însoţire a mărfii pentru livrarea a 11.728 hl alcool rafinat în valoare de 32,3 miliarde de lei. Acţiunile Poliţiei Economice au scos în evidenţă multiple forme de evziune fiscală, operaţiuni comerciale ilegale, falsificări de băuturi alcoolice, dar mai ales producerea de alcool şi băuturi alcoolice fără documente legale de autorizare, ne-a declarat col. Dumitru Strava, şeful Direcţiei Poliţiei Economico-Financiare din IGP.
Un caz aparte este societatea “Tungal Metrou” SA din Bucureşti, care a produs în perioada aprilie-octombrie 1999 cantitatea de 36.173 de litri de alcool etilic alimentar, fără a fi autorizată în acest sens şi fără să evidenţieze în documentele contabile această producţie. Societatea s-a sustras astfel de la plata obligaţiilor fiscale cu suma de 917,92 milioane de lei. Gheorghe Idoraş, acţionar principal şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC “Tungal Metrou” SA, a folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul societăţii într-un scop contrar intereselor acesteia şi a favorizat SC “We-Vi Comchim” SRL, la care este direct interesat. Idoraş este cercetat pentru evaziune fiscală.
Efectul “leasing”
Cetăţeanul irakian Ali El Sanabi, administratorul societăţii ROXALCOM SRL din Satu-Mare, a cumpărat în leasing de la SC “Extensiv” SRL Craiova, patronată de fraţii Mihăescu, instalaţii de producere a alcoolului localizate în oraşul Calafat. Pentru alcoolul produs şi comercializat în anul 1999, societatea ROXALCOM datorează bugetului de stat taxe şi impozite în valoare de 108,8 miliarde de lei. După ce şi-a făcut “încasările”, irakianul a mutat sediul social al firmei la o adresă fictivă şi a şters-o “arăbeşte” din ţară. În cauză se fac cercetări atât împotriva lui Ali El Sanabi, cât şi a fostului administrator Gheorghe Chivari din Satu-Mare, pentru fals, uz de fals şi evaziune fiscală. Deşi din luna iulie 1999, în urma intrării în vigoare a Legii 148 prin care se aprobă şi se modifică Ordonanţa 50, nu se mai acordă autorizaţie de funcţionare producătorilor de alcool care nu dispun de instalaţii proprii, au rămas în picioare toate contractele încheiate înainte de această dată. Efectul? Evaziuni cifrate la sute de miliarde de lei. (...) (Victor Ogneru)
Aburi de alcool şi la VERACHIM
În luna ianuarie a.c., societatea VERACHIM din Giurgiu a făcut obiectul unor controale succesive ale Gărzii Financiare şi Poliţiei Economice. S-a constatat că societatea nu deţine autorizaţia de comercializare a alcoolului etilic, în conformitate cu Ordonanţa 50. În timpul controlului Gărzii Financiare, conducerea VERACHIM nu a putut face dovada că a plătit taxa de autorizare. În plus, a fost descoperit un minus de şapte tone de porumb, faţă de cantitatea înregistrată în documente. Această cantitate nu a putut fi justificată de conducerea societăţii. De circa un an şi jumătate, societatea VERACHIM (fostul combinat chimic din Giurgiu) a produs şi comercializat mii de hectolitri de alcool etilic, pe care l-a livrat unor SRL obscure. Poliţia Economică a constatat că una dintre aceste firme, PRODIMPEX IMP-EXP SRL din Bucureşti, a vândut o mare parte din cantităţile de alcool achiziţionate de la VERACHIM unor persoane fizice.
Deşi alcoolul etilic vândut de societatea giurgiuveană a ieşit pe poarta fabricii cu specificaţia “alcool etilic tehnic”, rămâne incertă destinaţia acestui produs. Fostul combinat chimic dispune de una dintre cele mai mari instalaţii de producere a alcoolului etilic de fermentaţie. (Victor Ogneru)
Piaţa românească este plină de vinuri falsificate
(...) În prag de sărbătoare, înarmaţi cu o sacoşă şi bani, după posibilităţi, oamenii pleacă la cumpărături pentru a se asigura, din vreme, că au cumpărat tot ce era necesar. Pe lângă toate bunătăţile cumpărate se mai adaugă şi vinul, după preferinţă alb sau roşu. Întâmplarea îi aduce pe mulţi dintre aceşti cumpărători în situaţia de a consuma, în loc de vin natural, o băutură care la aspect îi seamănă foarte tare.
Surprinzător şi uşor de observat este faptul că pe piaţă se găseşte mai mult vin decât cantitatea care poate fi obţinută în urma recoltării şi prelucrării viţei-de-vie din ţara noastră. Astfel, devine evident faptul că o parte din vin este contrafăcută. În multe cazuri, băuturile care poartă denumiri ce te fac să crezi că sunt naturale, cum ar fi Busuioacă de Bohotin sau Grasă de Cotnari, nu respectă Legea viei şi vinului nr. 67/1997. Sunt multe moduri de falsificare, unele vinuri sunt diluate, iar altele conţin doar apă, zahăr şi coloranţi sintetici. De multe ori există dubii în legătură cu producătorul.
Regulamentul de aplicare a Legii viei şi vinului cuprinde o greşeală, în sensul că s-a permis denumirea de Busuioacă, deşi denumirea vinului este Busuioacă de Bohotin, sau de Galbenă, deşi se numeşte Galbenă de Odobeşti. Sub acoperirea acestei posibilităţi, mulţi producători îşi permit să înşele consumatorii. Multe dintre sticlele cu vin care au fost analizate la Laboratorul pentru analiza calităţii vinurilor şi băuturilor alcoolice nu posedă caracteristicile fizico-chimice specifice vinului. Pentru creşterea cu două grade alcoolice este permis adăugarea de zahăr, însă de multe ori cantitatea de zahăr conţinută este mult mai mare. Sunt folosiţi coloranţi sintetici din sfeclă.
Fiecare producător are modalitatea sa de falsificare, astfel încât pentru ochiul necunoscător produsul pus la vânzare să pară într-adevăr vin natural. (...) (Mădălina Minescu)
(Jurnalul Naţional, anul VII, nr. 2111, vineri, 28 aprilie 2000)
