x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

18 vulnerabilităţi ale UE în faţa investiţiilor chinezeşti

0
Autor: Adrian Stoica 15 Sep 2020 - 11:30
18 vulnerabilităţi ale UE în faţa investiţiilor chinezeşti


În ultimele două decenii, China s-a impus ca actor economic semnificativ pe scena internațională. Inițiativa „O centură, un drum” („One Belt, One Road”), lansată în 2013, alături de strategia „Fabricat în China 2025”, lansată în 2015, reprezintă cele mai semnificative strategii de investiții ale Chinei pentru creștere economică și amplificarea influenței sale în străinătate, inclusiv în UE. În acelaşi timp însă, China este mai puțin deschisă la investiții, regimul acestora limitând accesul investitorilor străini în mai multe sectoare, şi în special în sectoare care fac parte din categoria sectoarelor tehnologice-cheie, atrage atenţia un raport al Curţii de Conturi Europene.

 

De la lansarea inițiativei „O centură, un drum” şi până la finalizarea sa, prevăzută pentru 2049, estimările privind investițiile ce urmează a fi realizate de China în cadrul acestei inițiative variază între 1.000 de miliarde și 8.000 de miliarde de dolari americani. Faptul că acest interval de variație este atât de larg reflectă caracterul limitat al datelor disponibile privind amploarea și sfera de aplicare ale acestei inițiative, notează raportul citat.

 

Unde s-au dus banii

 

Sectoarele spre care s-au îndreptat investiţiile chinezeşti în UE în perioada 2000-2019 includ domenii de importanță strategică, precum transporturile și infrastructura (29,1%), tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (12,4%), sectorul autovehiculelor (14,1%), sectorul imobiliar și al ospitalității (11,2%) şi energia (10,1%). Până la sfârșitul anului 2018, investiţiile chinezeşti directe (ISD) în UE ajunseseră la 202 miliarde de euro, reprezentând totuşi doar 3,22% din stocurile de ISD. Luxemburgul este cel mai mare destinatar din UE al investițiilor din China, acestea fiind evaluate la 82,5 miliarde de euro.

 

Concurenţa neloială loveşte firmele din UE

 

Proiectele din cadrul inițiativei sunt finanțate, în principal, de întreprinderi deținute de stat din China, inclusiv de bănci deținute de stat, iar toate aceste entități beneficiază de finanțare publică din partea Chinei. Conform normelor UE, dacă ar fi acordate de statele membre, astfel de subvenții ar fi tratate drept ajutoare de stat. Acest tratament diferit poate denatura concurența pe piața internă a UE și îngreunează asigurarea unor condiții de concurență echitabile între China și UE. 

Pericolele ascunse ale investiţiilor

Pe lângă concurenţa neloială, raportul Curţii de Conturi a mai identificat 18 riscuri pentru Uniunea Europeană generate de investiţiile chinezeşti.  

 

Riscurile în plan politic:

 

- Investițiile Chinei în active sensibile/strategice din Europa pot afecta securitatea/ordinea publică; 

- Faptul că statele membre încheie în mod individual memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în cadrul inițiativei „O centură, un drum” poate submina unitatea UE;

- Proiectele din cadrul acestei inițiativei pot slăbi controlul statelor UE asupra infrastructurii naționale strategice, ceea ce poate avea implicații geopolitice;

- Investițiile chineze extind infrastructura transfrontalieră, care este exploatată de criminalitatea organizată transfrontalieră/traficul transfrontalier.

 

Riscurile în plan economic:

 

- Lipsa de reciprocitate în relația UE-China ca urmare a avantajului economic neloial al întreprinderilor din China;

- Lipsa de coordonare între programele de infrastructură ale UE și cele ale Chinei, care poate crea lacune în infrastructura de conectivitate sau proiecte de investiții care intră în concurență unele cu altele ori care se suprapun;

- Întreprinderile deținute de statul chinez finanțează în UE și în țările terțe datorii imposibil de gestionat, ceea ce conduce la nerespectarea obligațiilor de plată și la pierderea unor garanții reale strategice; 

- Competitivitatea pe termen lung a UE este afectată de transferul forțat de tehnologie către China;

- UE importă bunuri din China la un preț mai mic decât costurile de producție;

- Economia UE este afectată de șocuri negative asupra lanțurilor sale de aprovizionare în care sunt implicați furnizori-cheie din China. 

 

Riscurile în plan social

 

Drepturile de muncă/sociale ale lucrătorilor nu sunt respectate de întreprinderile chineze care realizează investiții străine.

Caseta - Riscurile în plan tehnologic

- Inițiativa „O centură, un drum” nu respectă într-o manieră suficientă normele UE privind securitatea datelor, astfel încât UE este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice;

- Infrastructura de transport din China nu respectă standardele UE/internaționale, pierderea efectelor pozitive.

 

Riscurile în plan juridic

 

- Investițiile Chinei nu respectă reglementările financiare ale UE, de exemplu în ceea ce privește spălarea banilor;

- Unele proiecte de infrastructură din UE sunt atribuite în mod neregulamentar unor oferte din China cu o valoare scăzută în mod artificial;

- Calculul resurselor proprii ale UE este afectat de fraudele în ceea ce privește taxele vamale și taxa pe valoarea adăugată pentru importurile din China.

Caseta - Riscurile în ceea ce priveşte condiţiile de mediu:

- Investițiile Chinei nu respectă reglementările financiare ale UE, de exemplu în ceea ce privește spălarea banilor;

- Unele proiecte de infrastructură din UE sunt atribuite în mod neregulamentar unor oferte din China cu o valoare scăzută în mod artificial;

- Calculul resurselor proprii ale UE este afectat de fraudele în ceea ce privește taxele vamale și taxa pe valoarea adăugată pentru importurile din China.

 

Investiţiile aduc însă şi avantaje

 

Pe lângă riscurile generate de investiţiile chinezeşti, raportul reţine şi o serie de avantaje pe care acestea le aduc. Printre ele se numără:

- Creșterea capacitățiii internaționale de creditare; 
- Investiţiile în țările în curs de dezvoltare îmbunătățesc gradul de atingere a obiectivelor UE;
- Moneda euro se apreciază, deoarece rezervele de valută deținute de China sunt convertite pentru a achiziționa active denominate în euro;
- Intensificarea comerțului, îmbunătățirea conectivităţii și reducerea costurile comerciale;
- Stimulează fluidizarea regimurilor vamale;
- UE diversifică riscurile pe care le prezintă proprietatea străină asupra investițiilor, reducând potențiala dependență față de orice țară individual;
- Învățământul superior, cercetarea, sectorul creativ și cel cultural beneficiază de pe urma cooperării și a schimburilor cu China.



Figura 11 – Investiţiile directe ale Chinei în țările din Europa Centrală și de Est la finalul anului 2017 pag 48

https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/RW20_03/RW_EU_response_to_China_RO.pdf
 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, face precizări dure despre creșterea cu 40% a pensiilor. Acesta explică faptul că trecem printr-o criză economică fără precedent din cauza pandemiei de coronavirus, motiv...

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România
Trecerea pieței de capital la statutul de piață emergentă înseamnă că firmele din România pot să se finanțeze mult mai ușor, a afirmat ministrul Finanțelor, luni, la evenimentul „Moment istoric: România...

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital
Bursa de Valori București (BVB) a ajuns de la nouă companii listate, în urmă cu 25 de ani, la 370 de societăți în prezent. Valoarea tranzacțiilor se ridică la circa 9 miliarde de lei, cu o capitalizare de a...

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%. Care este motivul

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%.  Care este motivul
Deschiderea noului an școlar a determinat creșterea cu 50% a  vânzărilor de laptopuri, tablete şi camere web din cauza incertitudinii asupra felului în care se vor desfășura cursurile, arată...

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare
Trecerea la statutul de o piață emergentă reprezintă nu doar o performață istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare de care dispune economia țării, a transmis președintele Klaus Iohannis,...

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă
Trecerea României la statutul de piață emergentă secundară arată o evoluție pozitivă a Bursei de Valori București, a afirmat premierul Ludovic Orban, luni, la evenimentul „România emergentă”. Pe de altă p...

Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România

Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România
Ultima propunere de calcul pentru salariul minim brut garantat în plată în țările UE, lansată recent de Comisia Europeană, conturează un nivel de 60% din salariul mediu al acestui indicator. În România, unde o ...

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă
Galerie Foto Înfiinţată la finele lunii noiembrie 2018, în baza Hotărârii de Guvern 933, Societatea Naţională Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA nu pare a se fi născut într-o zodie fericită. Deşi obiectivul...

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii
Circa 73% dintre telefoanele mobile vândute în acest an vor costa sub 400 de dolari din cauza crizei economice generate de pandemia de coronavirus, arată un studiu realizat  de International Data...

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3
Depozitarul Central anunță că, în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, va distribui dividende pentru acţionarii Antibiotice SA (ATB), în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, se...

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online
Uniunea Europeană intenţionează să se doteze cu noi prerogative pentru a putea interveni asupra activităţilor marilor companii din domeniul tehnologiei informaţionale, inclusiv pentru a le destructura în cazul...

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână
După ședința de astăzi, BNR a anunțat noul curs valutar. Iată cotațiile valutare pentru principalele monede: euro: 4,8582 lei dolarul american: 4,0972 lei francul elvețian: 4,5132 lei lira sterlină:...

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi
Mai mult de 11% din întreprinzători şi patroni afirmă că nu-şi pot asigura o masă consistentă și aproape 26% nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, jumătate sunt restanţieri la facturile de...

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an
Tranziția către decarbonizarea economiei până în anul 2050 ar necesita o investiție cuprinsă între 1.000 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari (842 miliarde euro - 1.680 miliarde de euro) pe an, ceea ce ar...
Serviciul de email marketing furnizat de