Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Energia vândută pentru ziua de ieri se tranzacţiona în România la 416 euro/MWh, gazul, cel mai scump combustibil al momentului, având o pondere de 20% din totalul producţiei şi stabilind preţul întregii pieţe.
În Spania, acolo unde gazul utilizat pentru producerea de energie a fost plafonat, preţul era de 116 euro/MWh.
În mod paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj al pieţei locale, respectiv producţia mare de gaze naturale, devine un factor cert de scumpire a electricităţii.
„Dacă este să luăm în calcul doar asigurarea consumului pentru o iarnă cu temperaturi normale (pentru că discuţia despre preţ este un alt subiect) în principiu pe partea de energie electrică nu ar trebui să avem probleme având în vedere şi faptul că în mod normal vom avea o scădere a consumului în zona de mari consumatori, determinat de nivelul de preţ actual. În mod normal un vârf de consum iarna de 9.700 MW este o valoare care tehnologic nu ar trebui să pună probleme. Riscuri ar putea să apară dacă din cauza secetei rezerva Hidroelectrica nu se va putea reechilibra în mod rezonabil şi în situaţia unei perioade geroase mai lungi (cu o producţie de vânt semnificativ redusă)“, spune Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, în cadrul companiei de consultanţă Horváth, conform ZF.
Potrivit datelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), consumul de energie pentru primele patru luni a scăzut cu 5,2%, fiind acoperit în bună parte de producţia internă.
Mai departe însă, deşi România produce în mare parte energia de care are nevoie, în medie, circa 20% din această producţie se bazează pe gaze naturale. Paradoxal, deşi România produce intern circa 70% din necesar, în actualul context, când gazul pentru iarnă se vinde la peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi, ponderea mare a energiei produsă din gaz natural ar putea deveni o vulnerabilitate, mai ales pe fondul cantităţilor limitate.
„Un aspect suplimentar care apare în acest an vine din zona producţiei de energie în centralele pe gaz, din cauza riscului de disponibilitate a gazului natural (care în cazul refacerii rezervelor nu pare să fie semnificativ) dar şi preţului acestuia. O combinaţie a acestor riscuri meteorologice (care nu e deloc improbabilă, vezi iarna 2016-2017) şi de aprovizionare cu gaze ar putea rezulta într-o stare de urgenţă, aşa cum sunt definite prin Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale.“
Citește pe Antena3.ro
La nivel european, inclusiv în România, pieţele de energie funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate. Ce înseamnă acest lucru? „Pieţele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere. Acest model asigură eficienţă, transparenţă şi îi motivează pe producători să tindă spre costuri cât mai mici. Există un consens general că modelul marginal este cel mai bun pentru funcţionarea pieţelor de electricitate liberalizate. Atunci când există suficientă producţie de energie verde pentru a acoperi cererea, preţurile sunt la cel mai scăzut nivel pentru că producătorii scumpi nu trebuie porniţi. Când este necesară mai multă energie, atunci intră în funcţiune centralele mai scumpe, ele fiind cele care dau preţul de închidere a pieţei“, este explicaţia de pe site-ul Comisiei Europene.
Modelul funcţionează foarte bine în teorie pentru statele care au producţii generoase de energie verde. Pentru cele mai multe însă, în acest moment, este un model care ţine preţul energiei sus. De ce? De exemplu, în cursul zilei de ieri, 20% din energia României venea din centralele pe gaze, iar 18% de la cele pe cărbuni. Restul era acoperit de hidrocentrale, energia nucleară, eoliene şi solare, energii ieftine. Dar în contextul în care preţul gazului pur şi simplu a explodat, piaţa locală se închide la preţul centralelor pe gaze. Paradoxul imens este că acest gaz este produs local, dar vândut la cotaţiile stabilite de Rusia. Mai departe, jumătate din energie este vândută de pe o zi pe alta.
„O analiză cu privire la actualul mod de funcţionare a pieţei trebuie realizată, fiindcă ordinea de merit presupune în mod obligatoriu că pieţele sunt funcţionale, astfel încât preţul marginal să optimizeze piaţa, şi acest lucru nu mai pare să se întâmple.“
Mai departe, producţia de energie pe cărbune a devenit piese de rezistenţă a sistemelor energetice europene pe fondul războiului din Ucraina. Dar şi aici sunt aspecte locale care trebuie avute în vedere.
„Cărbunele pare să devină tehnologia de rezistenţă în cazul unui scenariu pesimist. Ca atare, pentru încălzire este esenţială pregătirea stocurilor de cărbune la valori maxime, realizarea reviziilor grupurilor conform planificării dar şi pregătirea infrastructurii necesare pentru exploatarea şi manipularea în condiţiile de sezon rece. Trebuie să ţinem cont de faptul că în această tehnologie, în România nu s-au mai făcut investiţii de mulţi ani“, mai spune reprezentanta Horv·th.
Toate aceste provocări vin pe fondul celui mai slab an hidrologic din ultimii cinci, după cum arată datele Transelectrica. Astfel, pe 17 iulie, lacurile de acumulare erau pline în proporţie de numai 76%, faţă de nivelul de 94% de anul trecut, de exemplu.
(sursa: Mediafax)
