x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

2017-Retrospectivă neagră a economiei

0
Autor: Daniela Ivan Adrian Stoica 27 Dec 2017 - 11:30
2017-Retrospectivă neagră a economiei SORIN BLADA/ROMPRES/ HUNEDOARA, ROMANIA: La Termocentrala Mintia au inceput probele de punere
Vezi galeria foto


Cu bune şi rele, anul 2017 se pregăteşte să treacă în amintire. Marcat de o nouă guvernare, aşteptările au fost mari, mai ales că şi promisiunile au fost pe măsură. Din păcate însă, la fel cum au zburat de repede  filele din calendar, aşa s-au dezumflat şi aşteptările. Cele trei coordonate care au ghidonat evoluţia României în acest an au fost incertitudinea fiscală, care a reuşit să debusoleze pe toată lumea, cvasiblocajul investiţiilor publice şi alegerea unor ţinte false în societate care să justifice rateurile guvernării.

 

Autostrăzile rămân doar pe hârtie

România va încheia anul 2017 doar cu 15 kilometri de autostradă inauguraţi. Optimiştii ar putea spune că este un pas înainte după ce în 2016 nu am deschis nici unul. Pesimiştii ar putea însă replica că anul trecut am fost întrecuţi la acest capitol chiar şi de Kosovo, care a deschis 20,4 km. La începutul acestui an ministrul Transporturilor de la acea dată, Răzvan Cuc, promitea românilor 90 de kilometri. Ulterior a revenit, iar cei 90 de kilometri au intrat la apă, devenind doar 65. Teoretic, aceştia din urmă ar fi gata, dar nu vor fi inauguraţi. Oficial, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) invocă faptul că au mai rămas mici amănunte de rezolvat pentru a putea deschide respectivele tronsoane, dar la mijloc este mai mult ambiţia noului ministru al Transporturilor, Felix Stroe care a promis  că anul viitor va deschide 150 de kilometri de autostradă, iar fără cei 65 de kilometri, promisiunea sa ar rămâne, fără niciun dubiu, doar un balon de săpun. Cu cei doar 748 de kilometri de autostradă, România poate fi considerată ruşinea Europei la acest capitol.

 

Impozitul pe gospodărie? Mult zgomot pentru nimic

Guvernul Tudose a renunţat la impozitul pe gospodărie şi la cei 35.000 de consultanţi fiscali pe care Ministerul de Finanţe plănuia să-i trimită din casă în casă pentru a-i învăţa pe românii să-şi completeze declaraţiile de patrimoniu şi de impozit global. Este una dintre promisiunile rămase în aer ale programului de guvernare la care actualul guvern a renunţat după ce a primit un potop de critici de la mediul de afaceri, consultanţii fiscali, instituţiile finnaciare etc. După mii de ore de discuţii şi de informări trimise factorilor de decizie, autorităţile au înţeles, în al noualea ceas, că nu pot face experimente atât de riscante cu economia având în vedere că în nici o ţară din lume nu exisă impozit pe gospodărie, ci impozit globalizat pe venitul individual sau cotă unică pe venit. Aşa că mult doritul impozit pe gospodărie s-a transformat într-un impozit cu două cote, respectiv 0 şi 10%. Concret, persoanele fizice care au venituri sub 2.000 de lei nu vor mai fi impozitate, iar pentru celelelalte impozitul pe venit va fi de 10% în loc de 16%. Se spune că totul e bine când se termină cu bine, totuşi o întrebare se impune, cine răspunde pentru această bâlbâială care a pus pe jar o ţară întreagă?

 

Energia electrică, marfă de lux

Anul 2017 a fost unul pierdut pentru sistemul energetic. Marile proiecte de investiţii, cum ar fi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, construirea unui nou grup energetic la termocentrala Rovinari sau în zona minieră, pentru a da doar câteva exemple, au rămas încremenite în proiect, iar sistemul a început să-şi arate limitele. Teoretic, capacitatea sa este de 22.000 MW, dar în realitate, nu funcţionează nici măcar jumătate. România nu are suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul creşte, există probleme cu asigurarea alimentării şi a siguranţei sistemului. Un astfel de moment a apărut în ianuarie când a existat o solicitare mare de energie electrică pe piaţă ca urmare a vremii foarte friguroasă. Lipsa energiei hidro şi a celei regenerabile în acea perioadă, care sunt mai ieftine, a făcut ca preţul energiei pe cărbune să crească foarte mult, ajungându-se la valori extrem mari, de până la 650 de lei pe MWh. Ulterior, situaţia s-a repetat în luna iulie când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de ridicate. Nu este însă exclus ca în această iarnă situaţia să se repete, iar autorităţile să ridice neputinciose din umeri, în timp ce fiecare MWh va costa tot mai scump.

 

Alba-neagra. Uite legea, nu e legea

Lipsa de predictibilitate şi instabilitatea legislativă au fost două caracteristici constante ale celor două guverne care au condus România în acest an. Multe măsuri au fost anunţate, apoi, după luni de discuţii,care au bulversat mediul economic, au fost modificate, au urmat iar alte luni de discuţii, apoi alte modificări, după care la unele s-a renunţat, iar altele au fost schimbate radical. Un exemplu elocvent este split TVA. Plata defalcata a TVA, o măsură care a apărut în spaţiul public în această vară, a fost transformată în nici două luni într-o ordonnaţă de guvern. Trezoreria şi băncile au făcut conturi gratuite de TVA pentru toate firmele din România, companiile şi-au pus deparatmentele de contabilitate la lucru ca să fie pregătite, patronatele şi analiştii economici au scris pagini întregi de analize ca să convingă guvernanţii să renunţe la split TVA. Până la urmă, Guvernul a făcut un pas înapoi şi a decis ca măsura să fie obligatorie doar pentru firmele aflate în insolvență sau pentru cele care au înregistrat întârzieri la plata TVA. 

Nu este singura iniţiativă legislativă care a dat bătăi de cap românilor în acest an. Transferul contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, taxa de solidaritate sau impozitarea obligatorie după cifra de afaceri a tuturor firmelor cu cifră de afaceri sub un milion de euro sunt alte exemple.

 

Multinaţionalele, inamicul nr.1

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a pus ochii pe companiile multinaţionale care-şi repatriază profiturile obţinute în România şi le-a transmis un avertisment dur. „ Le spun companiilor multinaţionale, care încearcă să evite plata impozitelor şi taxelor, că vor trebui să respecte Romania şi să plăteasca aceste impozite şi taxe la fel ca în celelalte ţări”, a declarat Ionuț Mișa. Acuzele ministrului de Finanţe pleacă de la o realitate contabilă de necontestat. Firmele cu capital străin din România au obţinut anul trecut un profit de aproape două ori mai mic comparativ cu cel obţinut de firmele autohtone deşi au cifre de afaceri apropiate. 

Profitul realizat de toate firmele cu acţionari români s-a ridicat la 55,949 de lei, în timp ce companiile străine au câştigat numai 37,144 miliarde de lei, conform datelor de la Registrul Comerţului. Dincolo de aceste date contabile, firmele străine ţin în picioare economia românească. Mediul de afaceri românesc este bazat pe microîntreprinderi, iar dacă multinaţionalele se retrag închidem lumina ţării, a afirmat chiar preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

 

Dividendele astupă foamea de bani

Pentru a astupa găurile bugetare, Guvernul a inaugurat moda dividendelor suplimentare, scopul fiind colectarea a 2,14 miliarde de lei. Asaltul a avut ca ţintă companiile de stat şi, în special, cele din energie care sunt cele mai profitabile. Societăţile au fost obligate să dea dividende acționarilor și din rezervele financiare constituite, precum și din rezultatul pozitiv reportat al anilor trecuți, nu doar din profitul curent, așa cum prevedea legislația anterior în vigoare.

 

Plicul bate cardul la Palatul Victoria

Premierul Mihai Tudose, comentând relaţia sa persoanlă cu băncile: ”Nu am bani în bancă pentru că nu am ce pune. Ăştia-s banii...Aveţi impresia că este un salariu chiar atât de mare ca prim-ministru să umbli cu două sacoşe după tine? Am o veste proastă: încape într-un plic subţire (...) Mai e ceva. Sunt şi căsătorit, dispare repede. (…) ”.

 

 

Falimentul anului: Omnia Turism

Anul 2017 a înregistrat şi un faliment generat de sinuciderea patronului de la agenţia de turism Omnia. Touroperatorul specializat pe circuite a vândut, în avans, pachete de aproximativ 7,5 milioane de euro pentru anul 2018 unui număr de 8.500 de clienţi. Aceştia au rămas cu ochii în soare, adică şi fără bani şi fără vacanţa mult visată. În plus, 110 de agenţii de turism, care revindeau circuitele Omnia, ar putea avea probleme dacă nu reuşesc să se redreseze finnaciar după falimentul touroperatorul. Surse din piaţă spun că paguba produsă de Omnia Turism este în realitate de 11,4 milioane de euro, dacă se iau în calcul şi pierderile acestor agenţii. Falimentul Omnia a readus în discuţie o problemă veche cu care se confruntă turismul românesc. Asigurarea obligatorie pe care agenţiile de turism trebuie să o aibă pentru a primi licenţă de funcţionare are un plafon de despăgubire de numai 10.000 de dolari pentru agenţii şi de 50.000 de dolari pentru touroperatori. Suma este infimă, mai ales că sunt extrem de puţine agenţii care solicită asiguratorului o acoperire mai mare decât limita legală.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job

Femeile, grav afectate de munca de acasă. 25% au vrut să renunțe la job
Pentru 41% dintre femei echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit după începutul pandemiei de COVD-19 deoarece au trebuit să muncească peste program, iar activitățile casnice...

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica solicită statului român să ajute la construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Nuclearelectrica (SNN) vrea să încheie un acord cu statul român pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Prin acesta ar trebui să se stabilească modul de finanțare și mecanismele de sprijin...

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești

A fost desemnat constructorul secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești
Secţiunea 4 a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, segmentul Tigveni - Curtea de Argeş, va fi proiectat și executat de societatea Porr Construct, în urma câștigării licitației, transmite Compania Naţională de...

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA

Exporturile către Japonia au crescut cu 62% datorită Acordului EPA
România a exportat cu 62% mai multe produse în Japonia, în luna noiembre 2020, față de aceeași perioadă din anul anterior. Acest lucru este efectul Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană -...

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020

Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 8,69% în trimestrul IV din 2020
Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creştere de 2,61% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de...

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare

CFR alocă peste 22 de milioane de lei pentru reparații feroviare
CFR investeste 22,1 milioane de lei pentru reparaţii la trei poduri şi podeţe din judeţele Sibiu şi Harghita, dar și la platforma staţiei Sibiu, prin înlocuirea aparatelor de cale...

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România

Alungarea pensionarilor, ultima lovitură dată cercetării din România
Galerie Foto Guvernul a anunțat noua lege a interzicerii cumulului pensiei cu salariul ca pe o binefacere pentru România. Au mai încercat și alte guverne să impună o astfel de lege, dar s-au lovit de realitatea cruntă: în...

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei

Gheorghe Flutur dă 45.000 €, ca să marcheze intrarea în polul sărăciei
În timp ce premierul Cîţu este în război deschis cu bugetarii, cu sindicatele şi, în general, cu toţi cei care îi cer bani, pentru oamenii noii puteri austeritatea nu există. Oricând se mai găsesc nişte...

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul

Cătălin Drulă: Raportul Corpului de Control spune că nivelul crescut al salariilor nu poate fi menținut decât dacă Metrorex își reduce personalul
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat că a fost finalizat Raportul Metrorex realizat de Corpul de Control. Liderul USR acuză că au fost manipulări ale cifrelor pentru a se obține majorarea...

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român

Primele elicoptere H135 au fost livrate statului român
Primele trei dintre cele şase elicoptere de tip H135 produse de Airbus Helicopters România au fost livrate către Inspectoratul General de Aviaţie. Următoarele sunt programate să fie gata...

Șase porţi biometrice, montate la Aeroportul Otopeni. Cum funcționează aceste scannere automate

Șase porţi biometrice, montate la Aeroportul Otopeni. Cum funcționează aceste scannere automate
Galerie Foto Șase porţi de control automat al paşapoartelor - Automatic Border Control (ABC) - care permit pasagerilor cu paşapoarte biometrice să treacă fără să mai stea faţă în faţă cu un poliţist de frontieră au fo...

Euro explodează. Un nou maxim istoric: 4,8784 lei

Euro explodează. Un nou maxim istoric: 4,8784 lei
Euro a atins joi al doilea maxim istoric pe piața din România, la 4,8784 lei, de la precedenta valoare de top - 4,8768 lei/euro, de miercuri. Anterior, euro atinsese maximul de 4,8750 lei pe 25 septembrie...

Românii vor energie electrică din resurse regenerabile

Românii vor energie electrică din resurse regenerabile
Circa 65% dintre români consideră că țara are suficiente resurse energetice regenerabiile, arată un studiu realizat de "România Durabilă". Este vorba despre Obiectivul de Dezvoltare Durabilă ODD 7 "Energie...

Undă verde pentru regele mall-urilor la Romexpo

Undă verde pentru regele mall-urilor la Romexpo
Curtea Constituțională a respins ieri, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 de hectare de la Romexpo Bucureşti trece din proprietatea...
Serviciul de email marketing furnizat de