Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România are una dintre cele mai mici datorii guvernamentale din UE, la acest capitol clasându-se pe locul şase în rândul ţărilor membre, după patru ani de scădere, trend continuat şi pe parcursul lui 2019. Experţii consideră că motive de îngrijorare ar interveni în cazul unei crize, deşi astăzi instituţiile internaţionale privesc problema mai relaxat decât în 2008. În prezent, un element de vulnerabilitate poate fi considerat serviciul pe termen scurt, care a urcat destul de mult de la începutul anului, dar se situează la un nivel rezonabil.
Datoria guvernamentală a României a scăzut, în primul trimestru (T 1) din 2019, cu 0,8 puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB) faţă de trimestrul anterior şi cu 0,5% pp din PIB comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, s-a înregistrat o creştere de 0,7 pp în raport cu ultimul trimestru din 2018 (rezultat inferior României) şi o diminuare de 0,9 pp faţă de primul trimestru al anului trecut (rezultat superior celui afişat de România). De altfel, în T1/2019 comparativ cu trimestrul precedent, ţara noastră a realizat a şaptea scădere a datoriei din UE, după Suedia (-2,5 pp), Slovenia (-2,3 pp), Olanda, Marea Britanie (ambele -1,5 pp) and Bulgaria (-1,4 pp), Austria (-1,1 pp). Între aceste două perioade comparate, cele mai substanţiale majorări la datoria guvernamentală au fost înregistrate de Belgia (+3,1 pp), Cipru (+2,5 pp), Irlanda (+2,0 pp), Italia (+1,9 pp), Spania (+1,6 pp). La sfârşitul lunii martie 2019, România avea o datorie guvernamentală de 34,1% din PIB, în timp ce media UE era de peste două ori mai mare, de 80,7% din PIB. Numai cinci state membre se situează la un nivel mai mic: Estonia (8,1%), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%), Cehia (34,0%).
Criza ne-a afectat până în 2014
Astfel, continuăm un trend descendent care a început în urmă cu patru ani. Dacă la 31 decembrie 2014 aveam o datorie guvernamentală de 39,2% din PIB (cea mai mare din perioada post-aderare), nivelul a scăzut constant, la 37,8% în 2015, 37,3% în 2016, 35,2% în 2017 şi 35,0% la finele lui 2018, potrivit Eurostat. Aceasta evoluţie se înscrie în tendinţa generală parcursă de UE 28, care a consemnat o diminuare de la 86,6% din PIB în 2014 la 80,0% din PIB în 2018. În acest interval de timp, statele cu cele mai ridicate datorii guvernamentale din spaţiul comunitar au rămas Grecia (178,9% din PIB în 2014 şi 181,1% din PIB în 2014), Italia (131,8% în 2014 şi 132,2% în 2018), Portugalia (cu o scădere de la 130,6% în 2014 la 121,5% în 2018). Ţări cu peste 100% în 2018 mai sunt Cipru (102,5%) şi Belgia (102,0%). România a intrat în UE cu o datorie foarte mică. În primii doi ani, nivelul s-a menţinut la cote joase, 12,0% din PIB în 2007 şi 12,4% din PIB în 2008. În următorii patru ani însă, datoria guvernamentală a ţării s-a triplat, „sărind” la 21,9% în 2009, 29,8% în 2010, 34,2% în 2011 şi 37,0% în 2012.
FMI, mai puţin riguros
În media şi în sfera politică au apărut discuţii cu privire la faptul că în termeni absoluţi, exprimată în euro, datoria a urcat. „Din perspectiva aceasta, am putea spune că sunt motive de îngrijorare. Totuşi, nu cred că trebuie să ne impacientăm, pentru că nu ne aflăm într-o situaţie vulnerabilă. Aşa ceva ar interveni numai în cazul unei crize financiare mondiale precum aceea care a izbucnit în 2008”, a declarat, pentru Jurnalul, economistul Aurelian Dochia.
El aminteşte că deşi atunci aveam un nivel al datoriei mult mai mic, de 12% din PIB, „am fost loviţi din plin”. Pe de altă parte, între timp, „s-a schimbat modul în care economiştii, instituţiile financiare privesc problema aceasta”, a afirmat Dochia. Analistul arată că „dacă în 2008-2009, Fondul Monetar Internaţional era riguros, insista ca datoria să scadă, astăzi argumentează că datoria poate fi un instrument de modelare a economiei, mai ales la ţările care au o pondere mare a datoriei în monedă proprie, iar România se înscrie în această categorie, cu 50% în lei şi 50% în valută. Prin urmare, Aurelian Dochia consideră că „suntem în trendul actual al gândirii economice pe plan global”.
Datoria guvernamentală a României a scăzut, ca procent din PIB, în perioada 2014-2018, dar a crescut în valoare absolută, de la 58,5 miliarde de euro la 70,8 miliarde de euro.
Nivelul datoriei guvernamentale a României în PIB este printre cele mai bune din Europa. Această tendinţă se datorează unui ritm înalt de creştere a Produsului Intern Brut, mai înalt decât cel de creştere a datoriei.
Aurelian Dochia, economist
Termenul scurt, cel mai periculos
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2019 nivelul de 34,1 miliarde de euro (32,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2018, conform celor mai recente date publicate de Banca Naţională a României (BNR). Acest indicator prezintă un grad mai mare de vulnerabilitate, pentru că dobânzile sunt mai mari, iar returnarea trebuie să se facă mai repede. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019, a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018. Datoria externă (4,1 miliarde de euro) include datoria guvernamentală şi pe cea privată.
România a încheiat primul trimestru al anului cu a şaptea scădere a raportului datoriei în PIB din spaţiul comunitar
