Aerul curat costă cu 24 de miliarde de euro mai mult

Emisiile de dioxid de carbon ar scădea în 2050 de la 80 de milioane de tone la doar 13 milioane, potrivit unui raport Greenpeace despre România

România poate acoperi din resurse regenerabile 84% din necesarul energetic al anului 2050, însă investiţiile necesare pentru a realiza acest lucru ar fi de 101 miliarde de euro, cu 24 de miliarde de euro mai mult decât dacă ne-am baza pe combustibilii clasici, potrivit studiului (R)evoluţia Energetică.

Raportul, realizat împreună cu Consiliul European privind Energia Regenerabilă (EREC), face o comparaţie între un scenariu de referinţă – în care sectorul energetic evoluează în ritmul actual – şi un scenariu orientat spre energii regenerabile şi eficienţă energetică.
Din comparaţia celor două modele există o serie de avantaje pentru folosirea energiei verzi. Astfel, ar exista un plus de 6.000 de locuri de muncă între 2010 şi 2030, s-ar reduce costurile de combustibil prin eliminarea treptată a celor fosili, ale căror preţuri urcă ameţitor pe bursele de mărfuri, şi ar creşte securitatea energetică prin reducerea importurilor. În fine, emisiile de dioxid de carbon vor scădea abrupt, de la 80 de milioane de tone în 2009 până la doar 13 milioane de tone.

Cum tratăm schimbările climatice

Schimbările climatice au devenit o certitudine, iar efectele acestora se fac simţite pretutindeni pe glob, tot mai puternic de la an la an, fie sub forma fenomenelor meteorologice extreme, fie prin deşertificarea anumitor zone din lume, topirea calotei polare sau afectarea vieţii marine o dată cu modificarea curenţilor oceanici. De asemenea, anumite specii de plante şi animale sunt în pericol de dispariţie, din cauză că rămân fără hrană sau se modifică ecosistemul.

Este imperios necesar ca încălzirea climei să fie menţinută sub 2 grade Celsius, iar pentru aceasta trebuie ca omenirea să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, nici costurile nu sunt de ici, de colo. Greenpeace spune că, “deoarece energia regenerabilă nu presupune costuri cu combustibilul, economiile realizate cu combustibilul în scenariul Revoluţiei Energetice ating o valoare totală de 18 miliarde de euro până în 2050 sau 0,5 miliarde de euro pe an. Economiile totale realizate prin reducerea costurilor cu combustibilul ar acoperi prin urmare 76% din totalul investiţiilor suplimentare comparativ cu scenariul de referinţă”. Însă doar energia eoliană şi cea solară nu prezintă costuri de combustibil. Realizarea unei hidrocentrale ca Porţile de Fier necesită câteva miliarde de euro, iar Hidroelectrica plăteşte anual pentru apa uzinată. Concomitent, creşterea culturilor energetice pentru biomasă sau a rapiţei pentru biocombustibil prezintă costuri cu producţia sau rafinarea.

Fabricile de şomeri

Pe de altă parte, raportul ne pune în faţă o realitate crudă: mineritul şi extracţia gazelor vor deveni adevărate fabrici de şomeri în jurul anului 2030, pe măsură ce rezervele se epuizează. “În 2030 sunt aproximativ 30.000 de locuri de muncă în scenariul Revoluţiei Energetice şi 24.000 în scenariul de referinţă. Locurile de muncă din sectoarele cărbune şi gaz se reduc abrupt în ambele scenarii, conducând la o scădere generală a gradului de angajare în sectorul energetic – cu 51% în scenariul de referinţă şi cu 39% în scenariul Revoluţiei Energetice. Scăderea numărului de locuri de muncă în sectorul energetic în scenariul Revoluţiei Energetice se datorează industriei miniere şi a extracţiei de gaze”, se arată în studiu. Pe de altă parte, raportul nu ia în calcul faptul că statul a format Complexul Energetic Oltenia tocmai pentru a se concentra pe extracţia lignitului. Fuziunea dintre complexurile Turceni, Rovina şi Craiova cu SNLO a fost gândită pentru a asigura exploatarea continuă a lignitului, pentru care România are o rezervă pentru 40 de ani. Măsura s-a dovedit inspirată, căci, după seceta care a afectat Hidroelectrica în ultimii doi ani, CE Oltenia este acum cel mai mare producător din ţară şi realizează 40% din total. De asemenea, în privinţa gazelor se investesc sume mari în exploatările din Marea Neagră, iar pe uscat se doreşte începerea exploatării pentru gazele de şist.

Cât de verde e energia regenerabilă

Raportul menţionează că ar trebui introduse stimulente pentru achiziţia de autoturisme mai mici şi mai eficiente. În plus, se doreşte orientarea transportului către utilizarea unor moduri eficiente, precum calea ferată, metroul uşor şi autobuzele, mai ales în zonele urbane. “Tehnologia de propulsie extrem de eficientă a grupurilor motopropulsoare hibride, hibride cu încărcare de la
priză şi electrice cu acumulatori va aduce o eficienţă energetică importantă. Până în 2030, electricitatea va acoperi 5% din totalul cererii de energie din sectorul transporturilor în scenariul Revoluţiei Energetice, iar în 2050, ponderea sa va fi de 30%”, potrivit documentului. Problema este că acumulatorii şi bateriile sunt realizaţi din substanţe extrem de toxice şi dintr-o serie de metale şi minerale rare. Preţul acestora a crescut accelerat în ultimii ani, pentru că acum China este principalul exportator.