ANAF controlează jurnaliştii de top

Jurnaliştii, realizatorii TVA, analiştii politici, artiştii sau analiştii financiari vor fi nevoiţi să plătească Fiscului sume impresionante, care reprezintă neplata TVA pentru depăşirea plafo­nului de 35.000 de euro. Banii se plă­tesc retroactiv după momentul în ca­re contribuabilul trebuia să se înscrie ca plătitor de TVA, respectiv din data în care a cumulat venituri de 200.000 de lei (în anul 2006) sau respectiv 35.000 de euro pe an (după 2007).

Astfel, o persoană care a depăşit acest plafon în anul 2006 va avea de plată pentru 2007-2009 câte 6.650 de euro minim pentru fiecare an, iar pentru 2010 va plăti minim 7.525 de euro (în urma majorării TVA în luna iulie de la 19% la 24%). Reprezentanţii Fiscului ne-au declarat că TVA-ul retroactiv se va plăti pe toată suma aferentă contractelor de cola­borare realizate după momentul depăşirii plafonului de TVA. Deocamdată nu se ştie ce amenzi se aplică şi cuantumul acestora, reprezentanţii Fiscului documentând încă subiectul.

Întrebarea este de ce a lăsat Fiscul să treacă atâţia ani până să ia la puricat aceste contracte şi de ce nu a mediatizat această prevedere legală, mai ales că se aplica persoanelor fi­zice, şi nu firmelor care au personal de specialitate. Au existat de-a lungul timpului astfel de situaţii în care ANAF a făcut conferinţe de presă şi seminarii pentru a informa opinia publică în legătură cu impozitul pe venitul global sau cu declaraţia unică. Mai mult, în ultimii trei ani, Fiscul a trimis acasă contribuabililor înştiin­ţări cu sumele pe care le au de plată sau de recuperat de la statul român. De ce aceste înştiinţări nu au cuprins şi aceste sume provenite din TVA?

Abia acum, reprezentanţii ANAF ne informează că au fost declanşate inspecţii fiscale la persoanele fizice care în perioada 2006-2010 au rea­li­zat venituri impozabile din activităţi in­dependente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din contracte de colaborare, care depăşesc plafonul de scutire de la plata TVA prevăzut de le­gislaţia aplicabilă în perioada de re­ferinţă. În urma acestei analize, ins­pectorii au constatat că există persoane fizice care au obţinut venituri din drepturi de proprietate intelectua­lă, din contracte de colaborare şi din activităţi independente care, deşi au depăşit plafonul de scutire de la plata TVA, nu s-au înregistrat în scopuri de TVA şi pe cale de consecinţă nu au plătit taxa cuvenită la bugetul de stat.

„Cu toate că suntem conştienţi de atacurile mediatice la care suntem şi vom fi expuşi în urma acestor ins­pecţii fiscale, verificările vor conti­nua până la ultima persoană. Nimeni nu este mai presus de legea fiscală. Persoanele fizice care au obţinut aceste venituri şi au depăşit plafonul prevăzut în lege aveau obligaţia de a se înregistra ca plătitori de TVA la organele fiscale de care apar­ţin. Ar fi trebuit să-şi onoreze obli­gaţiile faţă de stat conform reglemen­tărilor legale în vigoare”, a declarat Sorin Blejnar, preşedintele ANAF.

Problema este cum va reuşi Blejnar să ia banii de la aceste persoane acum, după ce au trecut atâţia ani. Prima victimă din lotul jurnaliştilor a fost Cornel Nistorescu, căruia ANAF i-a pus sechestru pe o casă din Bucureşti pentru datorii de 100.000 de euro.

Şeful ANAF, agasat de interpelările senatorilor
Sorin Blejnar a creat ieri indirect o situaţie inedită pentru conducerea Senatului, care s-a văzut pusă în situaţia de a discuta o sesizare a acestuia în care reclama că i se trimit prea multe întrebări şi interpelări din partea senatorilor, în special de către senatorul PSD Valer Marian. Relaţia lui Blejnar cu senatorul PSD este de altfel una tensionată în plan juridic, căci după scandalul mitei din vămi când a fost acuzat că este Regina şi mai ales dezvăluirile din vama Ploieşti, Blejnar l-a dat în judecată pe senatorul PSD pentru daune de imagine. Acum, Blejnar a reclamat Senatului „frecvenţa” întrebărilor şi interpelărilor senatorului PSD Valer Marian, susţinând că acestea se fac în scris „fără nici o dezvoltare” şi se depun la secretariatul Senatului, nerespectând procedurile.

În plus, s-a plâns Blejnar, întrebările senatorului „au caracter personal sau particular”. Prin urmare, Blejnar l-a acuzat voalat pe senator de exercitarea unui mandat abuziv şi a cerut conducerii Senatului să nu îl mai oblige să vină la Senat pentru a răspunde, aşa cum prevede Regulamentul, ci să trimită doar în scris lămuririle pentru senatorul curios.

Întrebările cu caracter „particular şi perso­nal” invocate de şeful Fiscului fac de fapt referire la mo­dul în care acesta şi-a dobândit vila de lângă Ar­c­ul de Triumf estimată la 2 milioane de euro, la re­­laţiile sale cu procurorul şef al DIICOT sau la even­tuala implicare a soţiei sale în afaceri cu firme con­trolate de ANAF, a declarat pentru Jurnalul Naţional senatorul Valer Marian. Parlamentarul PSD spune că nu poate fi vorba în niciun caz de un „ex­ces” de întrebări sau interpelări, căci, în ul­tima lu­nă de când a izbucnit scandalul mitei din vămi, a adresat doar 3 interpelări şi 3 întrebări. „Înainte de scandalul mitei din vămi nu am avut în­trebări sau interpelări pentru preşedintele ANAF.

Dar el este obligat, fiind secretar de stat şi, deci, mem­bru al Guvernului, să vină şi să răspundă. De altfel săp­tămâna trecută a venit şi mi-a răspuns la o in­ter­pelare, dar la întrebarea privind vila sa a re­fu­zat să răspundă, spunând că este de interes per­so­nal”, spune senatorul PSD. Mai în glumă, mai în se­rios, senatorul adaugă că aşteaptă să pri­mească şi restul răspunsurilor şi, în funcţie de acestea, va ve­dea ce întrebări va mai avea de adresat şe­fu­lui ANAF. Conducerea Senatului i-a res­pins şefului ANAF solicitarea de a se adresa doar în scris sena­to­rilor, astfel că Sorin Blejnar va tre­bui să se pre­zin­te în continuare în plenul Sena­tu­lui, ori de câte ori va fi solicitat de curiozitatea ale­şi­lor. (A. Nine)