Angajații de la Carfil Brașov și-au cerut în stradă salariile

Carfil Brașov este unul din cei 15 producători de tehnică militară din România, dar a cărui activitate este blocată din cauza lipsei comenzilor. Acesta este cel de-al doilea protest stradal al angajaților din industria de apărare în decurs de o lună, după cel din februarie la care au recurs salariații de la fabrica de armament din Cugir din cauza salariilor mici.

Deși societatea are un portofoliu de produse foarte bogat, lipsa implicării celor cu atribuții pe linia promovării produselor de tehnică militară pe piețele externe a făcut ca aceasta să se confrunte cu mari probleme financiare, iar cei 380 de angajați au ajuns la limita răbdării, a declarat pentru cotidianul Jurnalul Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). „Angajaţii au restanţe salariale de două luni. Ei nu și-au primit salariile pe decembrie şi ianuarie, iar tichetele de masă nu le-au primit pe ianuarie și februarie. Oamenii sunt foarte supărați, pentru că după ce că au salarii mici, nici pe astea nu le iau”, a declarat acesta.

Salarizarea, neatractivă pentru tineri

Salariul minim brut este în industria de apărare de circa 3.600 de lei, în condițiile în care la nivel național acesta este de 5.900 de lei. Salarizarea foarte proastă îi face pe tineri să ocolească sectorul industriei de apărare, astfel că media de vârstă a angajaților este înaintată. „Anul trecut în industria de apărare și aeronautică lucrau 11.700 de oameni, dar acum sunt 11.300. Au ajuns să lucreze, în general, doar oameni mai în vârstă. La Carfil Brașov media de vârstă trece de 57 de ani, iar din spate nu vine nimeni”, potrivit lui Constantin Bucuroiu.

„Dacă eram o țară normală la cap, industria de apărare ar fi trebuit să funcționeze bine. Cu războiul la graniță, noi nu producem nici măcar pulberi și explozibili, pentru că de ani de zile fabrica de la Făgăraș este închisă. Autoritățile ar trebui să ne spună clar dacă mai au nevoie de industria de apărare. Să o spună, să semneze și să-și asume această decizie pentru a rămâne înscris în istorie cum am desființat această industrie”.

Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA 

Terenul face cu ochiul dezvoltatorilor imobiliari

Dacă interesul autorităților pentru relansarea activității fabricii Carfil este minim, în schimb interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru terenul fabricii este maxim. Întâmplător sau nu, fabrica urmează să fie mutată, într-un an-doi, în comuna Hărman, situată la circa 11 km de orașul Brașov. Este vorba despre o suprafață de 15 hectare situată într-o zonă foarte bună a orașului, unde deja s-au dezvoltat ansambluri imobiliare. În această zonă, un metru pătrat de teren este scos la vânzare cu prețuri care variază între 23 și 25 de euro, potrivit unei agenții imobiliare contactate de Jurnalul.

Potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul societății brașovene, aici se produce o gamă variată de aruncătoare de grenade antitanc şi bombe explozive. 

Ce promite ministrul Economiei

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunțat în cursul lunii februarie că industriei de apărare din judeţul Braşov i-au fost alocate anul acesta fonduri pentru investiții de 118.635.000 de lei. Printre altele, ministrul a precizat că a avizat construcţia unei fabrici de pulberi de la zero, acesta fiind un obiectiv prioritar. 

Doleanțele sindicatelor, prezentate recent și premierului Ciucă, vizează, pe lângă nivelul salarizării, mult mai multe probleme. Totul începe de la legea de funcționare a societăților din această industrie care, deși sunt considerate de interes național, sunt tratate prin prisma Legii societății comerciale din 1991 republicată, ceea ce face ca între un butic și o companie care produce tehnică militară să nu fie nicio diferență în ochii fiscului. 

O mare parte din 2,5% din PIB va pleca afară

O mare problemă ridicată de sindicaliști este faptul că nu autoritățile nu au o politică în ceea ce privește aplicarea offsetului, astfel că mulți bani pleacă din țară, în loc să fie folosiți pentru retehnologizarea industriei. România a anunțat că va suplimenta bugetul alocat apărării de la 2% din PIB la 2,5%, dar președintele ASIAA spune că cea mai mare parte a acestor fonduri vor ocoli industria de apărare a țării, dacă vom continua să ignorăm legea transferului tehnologic și cooperării industriale, cunoscută pe scurt sub denumirea de Legea offsetului. Deși este un act normative foarte vechi, adoptat înainte de intrarea României în NATO, ea prevede repatrierea, prin transfer tehnologic, a 80% din valuta plătită în achiziția unei tehnici militare. Ulterior, în 2011, a fost adăugată o nouă procedură, care permite contractelor semnate fără licitație să fie exceptate de la obligațiile de offset.