Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a primit de la Uniunea Europeană 46,8 miliarde de euro din 2007 şi până în februarie 2018, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Cea mai mare parte a banilor, 37 de miliarde de euro, a fost accesată în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2007-2013, iar alte 9,74 miliarde de euro au fost acordaţi din programele aferente perioadei 2014-2020. Banii s-au risipit în nenumărate proiecte mărunte, în cursuri de formare profesională pentru coafeze şi ospătari, în construcţia de bucăţi de autostrăzi care, deocamdată, nu duc nicăieri sau în subvenţii directe la hectar. Încă nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii sau drumuri rapide care să lege provinciile istorice între ele.
Spre deosebire de noi, bulgarii, ungurii şi polonezii au reuşit să folosească fondurile UE pentru proiecte majore care să le asigure o dezvoltare de durată. Şi-au împânzit ţara de autostrăzi şi căi ferate, au investit în ferme mari şi în sisteme de irigaţii, au construit incineratoare ecologice pentru deşeuri, au înoit sistemele de alimentare cu apă și canalizare din localităţile importante şi au modernizat transportul public din câteva mari oraşe.
Peste 19 miliarde de euro au venit în România prin programele aferente fondurilor structurale şi de coeziune, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale şi crearea de noi locuri de muncă. Însă banii nu au ajuns în proiecte majore, ci în cursuri de perfecţionare pentru diferite grupuri sociale defavorizate sau în autoturisme şi computere cumpărate de firme din bani europeni.
Şi agricultura României a beneficiat de 21,4 miliarde de euro din 2007 şi până în prezent, însă 11,73 miliarde de euro au fost folosiţi pentru subvenţiile sub formă de plăţi directe la hectar. Cu restul de 9,68 miliarde de euro ar fi trebuit să ne creştem competitivitatea fermelor şi să îmbunătăţim viaţa locuitorilor de la sate. Rezultatele vorbesc de la sine, mâncăm tot mai multe roşii şi mere din Polonia şi importăm tot mai multă carne de porc din Ungaria şi de pui din Polonia.
35 172 de noi locuri de muncă au fost create în România cu ajutorul proiectelor generate de banii europeni din finnaţarea 2007-2014. În Polonia au fost create 84. 636, în Ungaria 108. 908, iar în Bulgaria 6. 018, potrivit statisticilor europene
Gradul de absorbţie fonduri europene 2007-2013
Polonia 98,07%
Citește pe Antena3.ro
Cehia 97,25%
Lituania 95,75%
Bulgaria 95%
Slovenia 95%
Ungaria 94,03%
România 90,44%
Croaţia 81,8%
Drumuri rapide. Am rămas tot cu căruţa
România. A beneficiat de 3,377 miliarde de euro de la UE pentru construcţia de drumuri, însă nu are decât 748 de kilometri de autostradă, adunaţi din multe tronsoane.
Banii europeni au fost folosiţi pentru construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 km fac parte din rețeaua transeuropeană unificată de transport TEN-T. Problema este că s-a construit haotic, tronsoane de autostrăzi de câte 10-20 de kilometri care nu duc nicăieri, se termină în plin câmp. Din fondurile UE au mai fost executate lucrări de reparaţie şi modernizare pentru 1.893 km de drumuri şi a fost modernizarat Aeroportului Internațional Iași.
Câţi kilometri de autostradă s-au construit între 2007-2018
Ţara Anul 2007 Anul 2018 Diferenţa
Polonia 1.083 km 3.510 Km 2.427 Km
Ungaria 967 Km 1.489 Km 522 Km
Bulgaria 420 km 810 Km 390 Km
România 261km 748 km 487 Km
Nota: Nu toate autostrăzile construite sunt din fonduri europene
Polonia. Pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale a atras 15,9 miliarde de euro, de 4,5 ori mai mult decât România. Cu aceşti bani s-au dat în folosinţă 1.886 km de drumuri noi, majoritatea autostrăzi sau drumuri rapide. Totodată au fost modernizaţi 7.216 km de drum.
Autostrada Toruń - Stryków (158 de kilometri) care leagă nordul țării și portul Gdańsk de Polonia centrală și Republica Cehă a fost terminată în aprilie 2015.Costul proiectului a fost de 1,4 miliarde de euro, cu aproape 600 de milioane de euro mai puțin decât s-a estimat inițial.
Bulgaria. Vecinii noştri de la sudul Dunării au atras puţin peste 1 miliard de euro pentru construcţia de drumuri naţionale, adică de trei ori mai puţin decât România. Cu toate astea, din aceşti bani au făcut 175 km de drumuri noi, aproape toate autostrăzi integrate în reţeaua de transport europeană TEN-T. Au continuat autostrada Trakia care leagă Sofia de porturile de la Marea Neagră şi de granița cu Turcia cu tronsonul de la Stara Zagora la Burgas şi la punctul de trecere a frontierei Kalotina.
Autostrada Struma, care conectează localitatea Dupnita cu Kulata, punct de frontieră cu Grecia şi mai departe cu autostrada greacă A25 (Serres - Egnatia Odos) va fi finalizată integral în trimestrul unu 2019, şi deja sunt daţi în folosinţă primii 87 de kilometri.
Tot din bani europeni, bulgarii au modernizat 1 040 km de drumuri existente şi au refăcut şoseaua de centură a capitalei Sofia.
Ungaria. A beneficiat de 3,28 miliarde de euro de la UE pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri. Aproape la fel ca şi România. Cu aceşti bani, ungurii au reuşit să construiască 502 km de drumuri noi, mai mult cu 134 de kilometri decât România. În plus, au modernizat 2.521 km de drumuri existente, cu 628 de kilometri mai mult decât noi. Ungaria are astăzi 13 autostrăzi şi un drum rapid, însă numai nouă sunt complet finalizate, restul sunt în diverse stadii de construcţie.
Căile ferate. Trenul de mare viteză ocoleşte România
România are cea mai slabă reţea de căi ferate dintre toate ţările vecine în ciuda fondurilor care au venit de la UE, circa 1, 692 miliarde de euro. Cu aceşti bani au fost construiţi numai 22 km de linii noi şi modernizaţi 122 km de drumuri de cale ferată. Construcției liniei 5 de metrou din Bucureşti i-au fost alocate 453 de milioane de euro, însă lucrarea este întârziată.
Polonia. A atras 5,48 miliarde de euro, fonduri cu care a modernizat 482 km de cale ferată, din care 124 km fac parte din TEN-T. Un exemplu de succes este modernizarea liniei dintre Cracovia - Rzeszów, care leagă Ucraina și Germania, astfel încât să permită viteze de până la 160 km pe oră. În plus, Polonia a cumpărat 42 de trenuri electrice care să circule pe o varietate de rute regionale pentru care a plătit 300 milioane de euro.
Bulgaria. A beneficiat de numai 341.4 milioane de euro pentru reţeaua de căi ferate din care a reuşit să modernizeze 234 km de linii feroviare TEN-T. Adică cam de două ori mai mult decât România. Din aceşti bani a realizat şi linia de metrou ce leagă gara de aeroportul din Sofia care a fost inaugurată în 2015.
Bulgarii au construit o linie feroviară de mare viteză de aproximativ 100 km între orașele Parvomai și Svilengrad, parte dintr-un proiect mai amplu care va lega orașul Plovdiv și granița cu Grecia.
Ungaria. A atras 1,72 miliarde de euro, cam la fel ca şi România. Însă din aceşti bani a construit 20 km de linii de cale ferată şi a modernizat 216 km, adică dublu decât România.
Agricultura. Fondurile UE s-au dus pe Apa Sâmbetei
Agricultura românească a beneficat de cele mai mari fonduri pentru agricultură după Polonia, însă rezultatele se lasă aşteptate. În afara subvenţiilor acordate prin Fondul European de Granatare Agricolă (FEGA) restul banilor, circa de 10,1 miliarde de euro, ar fi trebuit să ridice competitivitatea fermelor româneşti, să sprijinirea înfiinţarea grupurilor de producători, să creeze centre de colectare, să dezvolte satele româneşti. Concret, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională, agricultura românească a beneficita de 7,73 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocaţi încă 8,124 miliarde de euro pentru exerciţiul finnaciar 2014-2020, din care a consumat deja 2,38 miliarde de euro.
În ciuda acestor fonduri, România este tot mai dependentă de carnea, legumele şi fructele din UE, în special de vecinii polonezi şi unguri. Anul trecut a cumpărat mâncare în valoare de 5 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro carne şi 1,5 miliarde de euro legume şi fructe, potrivit ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică.
Situaţia este cu atât mai jenantă cu cât Ungaria- ţara de unde luăm carne , făină de grîu şi ulei- a primit de la UE numai 3,86 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate încă 3,43 miliarde de euro pentru 2014-2020.
Polonia a luat 13,39 miliarde de euro între 2007-2013, adică mai mult cu jumătate decât a luat România, însă a devenit liderul regional de necontestat pentru produse agricole. Pentru 2014-2020 are programate fonduri de 8,69 miliarde de euro.
Bulgaria a luat 2,64 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate fonduri de 2,38 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Codaşi şi la reciclarea deşeurilor
România. Peste 4,4 miliarde de euro au fost alocate mediului, din care două treimi s-au dus în investiţii care să asigure apă curată și tratarea apelor reziduale. Restul de 600 milioane de euro s-au dus pe proiecte care să ajute la gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, directivele UE referitoare la mediu nu au fost îndeplinite. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a rămas sub nivelul de 10% și este cea mai scăzută din UE.
Bulgaria. A absorbit numai 1, 375 miliarde de euro, dar a reuşit să realizeze proiecte majore care au inclus construirea de depozite de deșeuri regionale cu centre de recuperare și au înființat instalații regionale pentru reciclarea deșeurilor provenite din lucrările de construcții și de demolare. Evaluarea UE este mulţumitoare, practic 7 dintre cele 24 de sisteme regionale de gestionare a deșeurilor planificate au fost finalizate, iar alte cinci au fost terminate în proporţie de 70-90%.
Ungaria. A absorbit 4,19 miliarde de euro pentru şi a reuşit să bifeze cerinţele UE. Două miliarde de euro s-au dus în investiții legate de gestionarea deșeurilor şi astfel, ponderea gunoaielor municipale reciclate a trecut de 10%, principla cerinţă a UE. Restul banilor au fost utiliyaţi pentru modernizarea sistemelor de alimentarea cu apă și tratarea apelor reziduale. Investiția a dus la conectarea a 478. 000 de persoane la principalele stații de epurare și epurare a apelor uzate.
Polonia. A luat 6, 7 miliarde de euro din care 1,3 miliarde de euro au fost alocaţi gestionării deșeurilor și 3,9 miliarde de euro pentru alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate. În ceea ce privește deșeurile, finanțarea a cofinanțat 44 de proiecte regionale de prelucrrae a gunoielor.
Cinci proiecte realizate cu fonduri UE
- Lucrări de reabilitare a surselor de apă subterană, înlocuirea și construcția de noi conducte (aproximativ 143 km), reabilitarea unei stații de tratare a apei potabile și a 14 rezervoare de apă din judeţul Cluj. Cost total 196,9 milioane de euro, din care 145,6 milioane fonduri UE
- Extinderea cu 1. 050 de metri a digului de nord din portul Constanţa pentru a oferi o protecţie completă împotriva valurilor. Cost total 121,9 milioane de euro, din care 58 milioane fonduri UE
- Extinderea metroului pe o distanță de 1,9 km între stație Parc Bazilescu și Străulești. Investiţia totală 97,7 milioane de euro, din care 83 milioane de la UE
- Construcția unui nou terminal și extinderea pistelor, a zonelor de trafic și a căilor de rulare la Aeroportul Internațional Iași. Cost total 56,7 milioane de euro, din care 38,6 milioane fonduri UE
- Sistem de management integrat al deşeurilor solide pentru judeţul Arad. Investiţia totală 29,1 milioane de euro, din care 21,8 milioane de la UE
