Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, a vorbit în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN despre cele mai falsificate alimente.
”Dacă vorbim despre alimentul cel mai falsificat la nivel global, este cunoscut uleiul de măsline. Și noi am descoperit recent falsuri în domeniul uleiului de măsline, și nu este prima dată.
Din păcate însă, falsul alimentar este o problemă destul de răspândită. De multe ori, nu luăm în considerare faptul că un produs este, dacă tot vorbeam despre îndulcitori, îndulcit cu un îndulcitor și nu cu zahăr. Deși pe el scrie că ar conține zahăr. Dar cineva puțin antrenat își dă seama imediat că acel produs are un gust remanent ușor amărui, ceea ce înseamnă că a fost folosit un îndulcitor.
Falsul alimentar este un lucru care, în anumite țări, este pedepsit penal. Și sunt un susținător al pedepsei penale pentru falsul alimentar, pentru că industria alimentară este o industrie din care se produc foarte mulți bani. Iar nesancționând niște lucruri de acest gen, o falsificare industrială, înseamnă deschiderea unei portițe a banilor iliciți”, a explicat acesta.
De asemenea, brânza, și mai ales cea de Sibiu, nu este ceea ce credem.
”Brânza de Sibiu este produsă doar de câțiva producători oarecum testați. De foarte multe ori, noi spunem că este telemea de Sibiu, dar nu ne garantează nimeni originea efectivă și nici în laborator nu o putem detecta”, a explicat Alexandru Cîrîc.
”Putem să spunem în laborator că, într-adevăr, brânza are oaie, sau că nu are vacă, sau că nu are capră sau că e de oaie, de capră. Dar atunci când găsim o telemea mixtă nu o înseamnă că este telemea de oaie și de vacă, înseamnă că este telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie.
Trebuie să vedem și aceste subterfugii ale marketingului alimentar. Nu este telemea de oaie, este telemea cu lapte de oaie, asta înseamnă că pe lângă laptele de vacă are și lapte de oaie.
Aceste lucruri sunt jocuri de cuvinte pe etichete, pe care trebuie să le și interpretăm. Să învățăm să interpretăm etichetele și să citim foarte atent de fiecare dată. Nu doar eticheta frontală a produsului și ce scrie pe spate. Pentru că ce e pe față este marketing, ce este în spate este ceea ce ar trebui să fie”, a mai spus directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare.
