Autostrada Soarelui: Zero kilometri în trei ani

Astfel, de la darea în folosinţă din luna mai a anului 2007 a tronsonului Drajna - Feteşti, cu o lungime de 36,8 kilometri, lucrările au intrat parcă în conservare. Acum un an, reprezentanţii Ministerului Transporturilor ne declarau că în cel mult o lună ar fi trebuit să demareze lucrările pentru finalizarea ultimelor două tronsoane din Autostrada Soarelui, respectiv Cernavodă - Medgidia şi Medgidia - Constanţa. La un an distanţă şoferii nu văd ceva concret, iar sezonul estival va veni cu tradiţionalele blocaje în trafic.

În ultimul an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNDANR) a realizat doar lucrări de întreţinere cum ar fi cele de desfundare a şanţurilor. "În perioada 1 mai 2009-1 mai 2010 s-au întreprins lucrări de punere în ordine a părţii carosabile, ca de exemplu reparaţii gropi, colmatări îmbrăcăminte asfaltică; s-au executat decolmatări şi desfundări de şanţuri şi rigole, s-a efectuat întreţinerea curentă a podurilor şi s-au executat marcaje rutiere", ne-a declarat Dorina Tiron, directorul general al CNADNR.

Tiron ne-a spus că anul acesta se va lucra "pe toate tronsoanele autostrăzii", respectiv Cernavodă - Medgidia, Medgidia - Constanţa, precum şi la centura Constanţa. "Estimăm că stadiul fizic de finalizare a autostrăzii va ajunge, la sfârşitul lui 2010, la aproximativ 55%", a spus Tiron.

Potrivit contractelor de proiectare şi execuţie a lucrărilor aferente celor două tronsoane de autostradă, termenul de finalizare ar trebui să fie anul 2011. Tronsonul Cernavodă - Medgidia este realizat de firma Colas SA, va avea o lungime de 19,2 km şi va costa 224 de milioane de euro. Pe tronsonul Medgidia - Constanţa, cu o lungime de 31,8 km kilometri, lucrează JV Astaldi& Max Böegl. Valoarea contractului cu consorţiul italiano-german este de 211 milioane de euro, iar fondurile pentru execuţie provin de la BEI. Contractele prevăd şi amenzi record pentru proiectele de infrastructură, constructorul care nu respectă termenul de finalizare fiind penalizat cu 0,05% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere, iar dacă penalizările ajung la 15% se reziliază contractul.

Anul acesta, lucrurile stau şi mai rău decât anii trecuţi deoarece din cauza crizei economice cu care ne confruntăm, autorităţile au tăiat banii de la investiţii, "deoarece acestea nu fac grevă", după cum declara recent ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Întrebată dacă există banii necesari pentru finalizarea lucrărilor la Autostrada Soarelui, Tiron ne-a asigurat că "da, există, sumele fiind aprobate de Parlament prin Legea Bugetului de stat nr. 11/2010, publicată în M.O. nr. 60 bis din 27.01.2010".

Deşi lasă să se creadă că nu banii sunt o problemă, autorităţile s-au cam blocat în realizarea exproprierilor. "Procedura de achiziţie de terenuri aferente tronsonului de Autostradă Cernavodă - Constanţa este în curs de derulare, întârzierile fiind generate fie de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale referitoare la exproprieri terenuri, fie de contestarea în instanţă a procedurii de achiziţie privind serviciile de asistenţă juridică pentru exproprierea terenurilor aferente construcţiei Autostrăzii Cernavodă - Constanţa şi implicit întârzieri în semnarea contractelor. Până acum, s-a efectuat 15% din totalul exproprierilor necesare pentru construirea Autostrăzii Soarelui", a spus Tiron. Mai mult, aceasta ne-a explicat că "restul fondurilor necesare pentru construirea Autostrăzii Soarelui este asigurat prin fonduri de coeziune şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii".

Exproprierile au presupus şi plata unor sume uriaşe pentru unele terenuri. "Lua bani mai mulţi pe terenul expropriat numai cine «îi înainta ceva» domnului Alin Goga, şeful departamentului juridic din cadrul Companiei de Drumuri. Din cauza lui
s-a întârziat foarte mult cu realizarea tuturor exproprierilor necesare construcţiei de autostrăzi, nu numai în cazul Autostrăzii Soarelui", ne-au declarat surse din cadrul MTI.

Întârzierea lucrărilor a crescut preţul
Primul tronson din Autostrada Soarelui, respectiv Feteşti - Cernavodă, a fost construit înainte de 1989. După Revoluţie, timp de zece ani, lucrările au fost suspendate din lipsa banilor. Lucrările au fost reluate în 1999, finanţarea fiind asigurată de Banca Europeană de Investiţii (BEI). Astfel, sectoarele Bucureşti - Fundulea, de 26,5 kilometri, şi Fundulea - Lehliu, de 29,2 kilometri, au fost date în folosinţă la 4 iunie 2004. Întreruperea lucrărilor a dus şi la creşterea costurilor totale ale tronsoanelor de autostradă. Tronsonul Bucureşti - Fundulea a ajuns să coste 57,3 milioane euro faţă de 40 de milioane de euro, iar tronsonul Fundulea - Lehliu s-a scumpit de la 68 de milioane de euro la 87 milioane euro. Lucrările la al treilea tronson, Lehliu - Drajna, au fost încheiate la 16 noiembrie 2004, cei 42 de kilometri de autostradă necesitând o investiţie dublă faţă de valoarea iniţială a contractului, ajungînd la 93,7 milioane de euro faţă de cele 48 milioane de euro trecute în contract. Sectorul de autostradă Drajna - Cernavodă a fost împărţit în două tronsoane, respectiv Drajna - Feteşti şi Feteşti - Cernavodă. Finanţarea a fost asigurată de ISPA în proporţie de 75%, iar de la bugetul de stat s-a asigurat 25% din sumă. Valoarea totală a lucrărilor a fost de circa 110 milioane de euro. Tronsonul Feteşti - Cernavodă a fost dat în folosinţă în iunie 2006, iar cel dintre Drajna şi Feteşti în mai 2007.