Bani europeni pentru IT-iști și defavorizați

Programele de finanțare a start-up-urilor din fonduri europene continuă, atât pentru antreprenorii din România, cât și pentru diaspora. Actualul guvern continuă, practic, tot ce s-a făcut în ultimii patru ani, inclusiv Diaspora Start Up, program lansat în septembrie 2016. Nici nu ar putea fi altfel, pentru că Uniunea Europeană alocă fonduri suplimentare pentru crearea de start-up-uri în toate țările membre. Astfel, de anul viitor se vor da de două ori  mai mulți bani pentru antreprenorii care vor deschide firme de dezvoltare a noilor tehnologii, dar și pentru persoane din grupuri de risc și zone defavorizate. Cei care vor dori să înființeze firme cu bani europeni vor primi finanțare în urma prezentării planurilor de afaceri.

Primul program relansat de actualul guvern este Diaspora Start-Up. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a lăudat toate programele Start-Up de până acum și chiar a subliniat că se vor aloca mai mulți bani pentru următoarele programe de finanțare, tocmai pentru că cele anterioare au fost de mare succes. „Discutăm despre o dublare a sumelor, la nivel de program. Actualul program operațional a pornit cu 4,3 miliarde de euro, iar pentru următoarea perioadă de programare vor fi 8,3 miliarde. Sumele alocate pentru fiecare proiect vor fi consistente, având în vedere succesul de care s-au bucurat programele Start-up Nation, Start-Up Plus și Start-Up Diaspora”, a declarat ministrul Boloș. Privilegiații acestor alocări de fonduri sunt tinerii It-iști și inginerii, de la care se așteaptă dezvoltarea de noi tehnologii. De altfel, la nivelul Uniunii Europene s-a decis alocarea unor sume mai mari decât până în prezent, respectiv 3,5 miliarde de euro, pentru investiții în tehnologii aflate în stadiu incipient de dezvoltare, în încercarea de a accelera inovațiile și de a reduce decalajul față de SUA și China.

Finanţări pentru IMM-uri

Specialiștii români vor putea, astfel, să beneficieze de finanțare pentru a crea IMM-uri în acest domeniu, dar și pentru a crea locuri de muncă. Prin Diaspora Start-Up se urmărește și readucerea în România a specialiștilor care au plecat să lucreze în alte țări, pentru că scopul schemei de antreprenoriat Diaspora Start-Up a fost de a crea oportunități pentru întoarcerea acasă a românilor stabiliți în străinătate, astfel încât să poată folosi acasă tot ce au învățat în țările în care au lucrat. S-a urmărit, de asemenea, deschiderea unor afaceri în regiuni mai puțin dezvoltate din România: Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia. Prin Diaspora Start-Up au fost create 1.026 IMM-uri și au fost înființate 2.463 locuri de muncă. În continuare se vor finanța aceste start-up-uri, însă pentru a avea succes este nevoie și de planuri de afaceri foarte bine elaborate.

Problemele programelor de finanțare

Atât guvernul, cât și cei care vor să devină antreprenori prin aceste scheme de finanțare trebuie să știe ce anume nu a funcționat în programele anterioare. Printre cele mai grave probleme se numără posibilitățile reduse sau chiar imposibilitatea de a angaja specialiști. În primul program Start-Up Nation, rata foarte mică de finanțare, de nici 8% în primul an, a fost cauzată de lipsa consultanților, pe care beneficiarii nu și-au permis să-i plătească din banii lor, după ce s-au stabilit sume mult sub nivelul pieței, pentru munca acestora. Practic, s-a eliminat posibilitatea reală de a deconta banii de consultață ca sume eligibile în proiecte, astfel încât nu s-au găsit specialiști dispuși să lucreze pentru sume de zece ori mai mici decât ar fi câștigat din activitatea lor în mod normal. Altă problemă la care nu s-au gândit cei care au inițiat Start-Up Nation în România a fost lipsa de eperiență profesională atât a noilor patroni, cât și a angajaților, stabilită chiar prin impunerea criteriilor de eligibilitate. Cu alte cuvinte, pe principiul „drumul spre iad e pavat cu bune intenții”, s-a-ncercat sprijinirea tinerilor cu foarte puțină experiență și s persoanelor din grupuri defavorizate, fără a se ține cont de faptul că într-un business e nevoie de profesioniști, iar micile firme proaspăt create nu și-au permis să plătească suplimentar profesioniștii, pentru că banii primiți nu se puteau duce către plata acestora, ci doar către persoane defavorizate, astfel încât s-a creat un cerc vicios și s-a mers către faliment.

E nevoie și de bani de-acasă

O altă problemă de care trebuie să se țină cont este valoarea cofinanțării, iar experiența programelor anterioare arată că finanțarea 100% din bani europeni e doar o utopie care stă la baza falimentului, deci a inutilității investiției. Un start-up care se bazează aproape exclusiv pe suma primită în cadrul programului de finanțare are cel mai mare grad de risc de a nu se putea realiza, iar multe dintre cele care au reușit, totuși, să fie duse până la finalul perioadei de implementare nu s-au mai putut autosusține în perioada de sustenabilitate, care, de asemenea, este obligatorie, conform regulilor impuse de UE, ca să nu fie ceruți toți banii înapoi. Cele mai bune soluții au fost acelea de finanțare a unor proiecte mari, de peste un milion de euro, în cadrul cărora s-au căutat viitorii antreprenori, au fost „școliți”, astfel încât să învețe ce presupune deschiderea și gestionarea unei afaceri, au învățat să facă un plan bun de afaceri, iar la final au fost selectați cei mai buni, astfel încât să se garanteze sustenabilitatea afacerilor finanțate prin „proiectul-mamă”. În plus, beneficiarul trebuie să știe că nu se poate baza exclusiv pe banii primiți de la UE, ci ar trebui să aibă cam jumătate din investiție. Consultanții cu peste 10 ani de experiență în aceste rograme de finanțare spun că nimeni nu ar trebui să se bazeze pe acel procent minim de 10 sau 20 la sută cofinanțare obligatorie, ci ar trebui să aibă între 30 și 50 la sută, ca să se apropie de succes. Cele mai multe proiecte de succes au fost făcute de profesioniști care aveau deja o bază de investiție creată, aveau un plan de afaceri și piața de desfacere asigurată, iar ajutorul de la UE a fost suplimentar, însă binevenit pentru deschiderea unui start-up.

Programul de finanțare Diaspora Start Up a pus de la început condiția ca antreprenorul să fie specialist în domeniul în care vrea să deschidă noua firmă, tocmai pentru a se evita situațiile de faliment. Foarte mulți români din diaspora au încercat să deschidă agenții de turism, dar s-au lovit de două condiții de eligibilitate: diplomă universitară în domeniu și experiență anterioară relevantă.