Bani publici împărţiţi după interese

Guvernul Boc vrea să rămână jucător important pe piaţa de publicitate

Legislaţia privind publicitatea din bani publici permite autorităţilor să facă abuzuri, distribuind bugetele în baza unor criterii bazate pe interesul personal sau de grup, nu pe cel public, se arată în raportul "Publicitatea publică", realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Un semnal de alarmă cu privire la "transparenţă" este reprezentat chiar de dezinteresul arătat de jumătate din ministerele Cabinetului Boc, care nu au răspuns solicitării primite de la CJI. Solicitarea a fost făcută în baza legii privind accesul la in­for­maţiile de interes public, lege care acoperă toate documentele din dosarele de licitaţii publice.

Ministerele care nu au dat curs cererii reprezentanţilor CJI sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Cultural, Ministerul Comunicaţiilor şi al Societăţii Infor­ma­ţi­o­na­le, Ministerul Economiei, Ministerul Comerţului şi al Mediului de Afaceri, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Fi­nan­ţe­lor Publice (doar un departament subordonat a oferit un răspuns par­ţial), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Din răspunsurile primite se observă că nu există o distincţie clară între "reclamă" şi "promovare", lipsesc studiile de impact, cerute de lege la şase luni după încheierea demersului publicitar, sunt constatate abateri de la procedurile de alocare, precum şi accesul greoi la informaţiile detaliate referitoare la beneficiarii finali ai contractelor de publicitate.

Conform raportului, Guvernul a continuat să joace un rol major pe piaţa de publicitate, investind bugete importante, care provin în principal din fondurile europene. "Principalii cumpărători de spaţiu media în 2009 au fost Ministerul Turismului şi Minis­terul Mediului. Din informaţiile parţiale primite pentru 2010 rezultă că s-au alocat pentru publicitate (prin bugetul de stat) peste 47 de milioane de lei (peste 11 milioane de euro, aproape un million de euro pe lună). S-ar putea spune că, în ansamblul său, Cabinetul a intenţionat să îşi menţină rolul de jucător important pe piaţa de publicitate", potrivit raportului coordonat de Ioana Avădani, director executiv al CJI, şi George Ene, analist media.

Deoarece legislaţia privitoare la achiziţiile publice a fost adoptată sau amendată de către Guvern, prin intermediul ordonanţelor de urgenţă, indică o puternică voinţă politică de a controla această chestiune.

Pentru a preveni risipirea banului public, în februarie 2010 Guvernul a decis sistarea, pentru primele şase luni ale anului, a oricărui contract de publicitate la nivelul autorităţilor centrale, invocând efectele crizei economice. Conform documentului, nu vor fi derulate decât acele contracte a căror neaplicare ar putea atrage sancţiuni economice şi care vor primi avizul prealabil al primului-ministru. "Decizia Cabinetului reprezintă o grea lovitură pentru veniturile presei şi îl împinge totodată pe premier în prim-plan, punându-l în concurenţă directă cu consiliile de administraţie şi cu alţi factori de decizie din marile companii private", scriu realizatorii raportului.

Raportul prezintă o imagine a modului în care se alocă publicitatea publică în România, atât la nivel lo­cal, cât şi la cel central. Printre obiectivele raportului se numără şi pre­zen­ta­rea responsabilităţii au­to­ri­tă­ţilor faţă de alocarea contractelor de pu­blicitate, dar şi a atitudinii mass-me­dia, în special cea din comunităţile mij­lo­cii şi mici, faţă de alocarea pu­blicităţii publice. Prin realizarea ra­portului au fost întreprinse vizite de mo­­ni­torizare în opt din cele 41 de ju­deţe ale României, după cum ur­mea­ză: Bacău, Cluj, Galaţi, Harghita, Hu­nedoara, Mureş, Tulcea şi Vrancea. Tot­odată, au fost intervievaţi re­pre­zentanţi ai autorităţii locale în în­tâl­niri directe, fiind abordate diferite tipuri de instituţii (primării, consilii ju­de­ţene, autorităţi fiscale).