x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Banii europeni de dezvoltare rurală, tăiați exact când ne învățaserăm cu ei

0
Autor: Diana Scarlat 25 Oct 2019 - 14:29
Banii europeni de dezvoltare rurală, tăiați exact când ne învățaserăm cu ei
Vezi galeria foto


Problema alocării fondurilor eurpene pentru agricultură, în contextul ieșirii Marii Britanii din UE, a dus la o adevărată luptă între reprezentanții țărilor membre. Politicienii români trebuie să găsească soluții astfel încât să obțină o finanțare cât mai mare pentru viitoarele programe din acest domeniu. Până acum s-a ajuns la concluzia că subvențiile ar trebui să se acorde în continuare la fel, iar tăierile vor fi pentru investiții, deși exact acesta a fost sectorul economic cel mai eficient în absorbția de fonduri europene, estimându-se că până la finalul acestui an va ajunge aproape de 100%.

 

La nivelul UE, bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru 2014 – 2020 este de 408 miliarde euro, din care 308 miliarde euro sunt pentru subvenții (plăți directe) și piețe și aproape 100 miliarde euro sunt pentru dezvoltare rurală. Prin comparație, propunerea făcută de Comisia Europeană pentru bugetul PAC 2021-2027 este de 364 miliarde euro, din care 285 miliarde euro sunt pentru plăți directe și piețe și aproape 79 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Pentru România, Comisia Europeană a propus pentru 2021-2027 un pachet financiar de aproximativ 20,5 miliarde euro din care circa 13,7 miliarde pentru subvenții (plăți directe) și piețe și circa 6,75 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Momentan, pierzătorul pare a fi pilonul PAC – bugetul care susține investițiile în infrastructura rurală. Acesta ar putea scădea, la nivel european, de la 100 miliarde de euro la 79 miliarde euro, la nivelul României pierderea fiind de 1,25 miliarde euro. Toate aceste cifre sunt, însă, propuneri în acest moment, dezbaterile pe bugetul multianual post-2020 fiind în derulare la nivel european între colegiuitori - Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. „Marile state contributoare, țări în care nevoile de a investi în mediul rural au fost acoperite, susțin o creștere a sumelor aferente subvențiilor, cele care asigură competitivitatea agriculturii. Știm că România are în continuare, însă, nevoi uriașe în infrastructura care deservește fermele și în serviciile disponibile în mediul rural, cele finanțate exact prin pilonul dezvoltare rurală (FEADR)”, a explicat, pentru Jurnalul, ministrul interimar al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.

 

Salvarea poate fi Politica de Coeziune

Deși din punct de vedere tehnic fondurile aferente Politicii Agricole Comune (PAC) nu vor mai fi guvernate de un regulament european comun și nu vor mai face parte din viitorul Acord de Parteneriat, pentru România, cheia pentru a continua să susținem la un nivel similar investițiile în mediul rural din România este asigurarea unei complementarități sporite în programe între Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. ”Vor fi lansate discuții între Ministerul Fondurilor Europene - care gestionează banii europeni pentru coeziune - și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - care gestionează banii europeni pentru agricultură și dezvoltare rurală - pentru ca programele operaționale pe coeziune să susțină cât mai bine nevoile mediului rural, mai mult decât în exercițiul 2014-2020: programele operaționale pe coeziune vor putea include mai multe tipuri de investiții private în economia rurală, poate fi prioritizată finanțarea cercetării, inovării și digitalizării în agricultură, alimentație, bioeconomie, acesta fiind un domeniu în care România va primi sume mult mai mari decât are astăzi. Putem investi în serviciile sociale, socio-medicale și incluziunea socială din mediul rural, întrucât alocările pentru Fondul Social European vor crește”, mai spune ministrul Roxana Mînzatu.

 

 

Un instrument de dezvoltare funcțional azi, Grupurile de Acțiune Locală, poate fi susținut inclusiv cu fonduri aferente politicii de coeziune. Am enumerat câteva tipuri de soluții de finanțare pe care le vom dezvolta la nivel național pentru a răspunde la evoluțiile europene ale bugetului multianual 2021-2027 și ale politicii agricole comune.

Roxana Mînzatu, ministrul interimar al Fondurilor Europene

 

Proiecte foarte bune așteaptă următorii bani europeni

Fondurile pentru agricultură au fost benefice pentru dezvoltarea rurală, pe toate sectoarele de activitate. Cu ajutorul acestor bani s-au asfaltat inclusiv drumuri, în localități unde ar fi fost imposibil să se facă astfel de lucrări, cu bani din bugetele locale. Cele mai „vânate” au fost finanțările pe submăsura 7.2, prin AFIR, pentru investiții în infrastructura rurală, pe care le-au accesat primăriile. Proiectele depuse au fost foarte bune în această sesiune de finanțare, iar multe au rămas în așteptare, fiind declarate eligibile, fără finanțare. Primarii, ca și fermierii care au avut proiecte declarate eligibile fără finanțare în acest exercițiu financiar, așteaptă viitoarele fonduri. „Am avut un proiect pentru asfaltarea a 4,2 km de drumuri, depus pe AFIR, pe submăsura 7.2, în 2017, declarat eligibil, dar fără finanțare. Așteptăm finanțarea din următorul exercițiu financiar, 2020-2026”, spune Leonard Dicu, unul dintre primarii campioni la proiecte europene de succes, pentru comuna Pietroșița, din județul Dâmbovița. Aceste proiecte câștigătoare, care nu au mai avut finanțare, mai au o mică șansă și la finalul actualului exercițiu financiar, prin AFIR, dacă vor fi bani rămași din proiecte respinse la rambursare, din cauza problemelor din perioada de implementare. „De regulă, se lansează o nouă sesiune de depunere a proiectelor, pe o măsură pe care Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii o consideră oportună”, explică, pentru Jurnalul, Claudiu Popescu, director general adjunct AFIR, Centrul Regional 3 Sud Muntenia.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută

BVB a pierdut peste 908 de milioane de lei din capitalizare săptămâna trecută
Peste 908,6 milioane de lei din capitalizare a pierdut Bursa de Valori Bucureşti (BVB) săptămâna trecută, adică 0,41%. Tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu 12,16%. Capitalizarea bursieră se situează...

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în luna august 2021, raportat la perioada anterioară, ajungând la 232,62 milioane de lei, arată datele Miinisterului Finanțelor. Datoriile ajunse...

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor
Preţul a devenit un factor mai important în procesul de achiziţie, promoţiile şi mărcile private câştigă teren. Acest comportament de consum e tipic în perioadele de criză economică, când unii oameni îşi...

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare
BNR schimbă condiţiile de creditare. Avansul creşte de la 15% la 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, la 35% pentru cele în euro şi la 50% pentru cele în alte valute. Se modifică şi calculul...

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România
A treia cea mai mare bancă după active din România se pregăteşte pentru un viitor al muncii hibrid, în care angajaţii vor putea lucra de acasă jumătate de săptămână, chiar dacă activează în...

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele
Fitch, cea mai mare agenţie de rating, a reconfirmat ratingul de ţară al României. Decizia reprezintă un semnal pentru România, a spus ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu. Agenţia de rating Fitch a...

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei
Cea mai profitabilă companie din sud-estul Europei este din România. Pe primele locuri în top se mai află alte trei companii românești. Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra...

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla
Alocațiile pentru copii vor crește cu 20% iar pensiile cu 6% din ianuarie 2022, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Totodată, datoria publică nu va depăși 50% din PIB până la...

România are sute de focare active de pestă porcină africană

România are sute de focare active de pestă porcină africană
România are 585 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 35 de judeţe şi în Capitală, arată ANSVSA. Dintre acestea, 20 sunt în exploatații comerciale și 3 în exploataţii...

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu
Ministerul Finanțelor monitorizeazã firmele din domeniul energiei pentru a depista eventualele distorsiuni ale pieței în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. Ministrul Finanțelor, Dan...

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord
Construcția Centurii București Nord, lotul 1, a fost câștigată de asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA Italia S.p.A.- RETTER Projectmanagement, transmite CNAIR. "Joi, 21.10.2021, a fost desemnat...

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online
Galerie Foto Propunerea de a se vota în Parlament o lege organică prin care să se permită accesul la locul de muncă doar celor care au certificat verde ar bloca România începând de luni. Transportatorii de mărfuri și de...

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună
Galerie Foto Dacă ar începe vaccinarea astăzi, abia peste o lună ar putea avea certificatul verde primii angajați care ar alege să facă schema completă de vaccinare. Această problemă nu a fost luată în calcul de...

ANAF desfășoară controale la marii contribuabili pentru combaterea evaziunii fiscale

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală(ANAF) a demarat circa 100 de acţiuni de control la operatori economici pentru verificarea modului de conformare a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnalul...

România are unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE

Deși toate statele UE au avut deficit guverenamental în anul 2020, România se află pe primele locuri, cu 9,4% din PIB, arată Eurostat. Alte țări cu deficite mari sunt Spania 11% din PI), Grecia 10,1% din...
Serviciul de email marketing furnizat de