Moneda naţională s-a depreciat mai încet după declaraţiile optimiste ale guvernatorului Mugur Isărescu privind capacitatea leului de a-şi reveni în lupta cu euro şi intervenţiile BNR în forţă pe piaţa interbancară.
Moneda naţională s-a depreciat mai încet după declaraţiile optimiste ale guvernatorului Mugur Isărescu privind capacitatea leului de a-şi reveni în lupta cu euro şi intervenţiile BNR în forţă pe piaţa interbancară.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 3,7635 lei pentru un euro, în creştere cu 0,16 bani comparativ cu rata publicată marţi de 3,7619 lei/euro. Leul s-a apreciat cu aproximativ 3 bani comparativ cu moneda europeană, în deschiderea şedinţei de tranzacţionare de ieri primele transferuri realizându-se la un curs de schimb de 3,74-3,7450 lei/euro.
INTERVENŢII. BNR a atras din piaţa interbancară, printr-un depozit cu scadenţa la 28 ianuarie, o sumă totală de 1,217 miliarde de lei, la o dobândă anuală fixă de 8%, egală cu dobânda de politică monetară. La operaţiune au participat zece bănci, iar BNR a acceptat toate sumele oferite de instituţiile de credit. BNR a realizat marţi două operaţiuni de sterilizare, prin care a atras cumulat 2,59 miliarde de lei. Al doilea depozit lansat după ora 16:00 are scadenţă la 25 ianuarie, exact în vârful de plată al datoriilor la buget. Banca centrală a scos luni din piaţă 2,156 miliarde de lei în depozite la două săptămâni, la o dobândă de 8%. Finanţele au licitat în aceeaşi zi un depozit la patru zile, prin care au obţinut de la bănci 1,285 miliarde de lei, cu o dobândă maximă acceptată de 8%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat marţi că Banca Centrală va atrage bani din piaţă de câte ori va fi nevoie, chiar şi prin două operaţiuni pe zi, pentru a înlătura excesul de lichiditate, care contribuie la deprecierea leului.
MESAJE OPTIMISTE. “Moneda naţională va reuşi să se stabilizeze şi chiar să revină după deprecierea mai accentuată din ultimele două luni, care a fost determinată atât de ieşiri de capitaluri volatile, dar mai ales de cheltuielile bugetare foarte mari”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. “Privind ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară, cred că leul are forţa de redresare şi, de la un anumit moment, el va reveni. E evident că leul a fost afectat, nu i-a priit, a avut de suferit de pe urma agitaţiilor de pe pieţele internaţionale, dar şi de pe piaţa internă”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a spus că ieşirea capitalurilor speculative are loc pe fondul unei “slăbiciuni” a economiei româneşti, respectiv cheltuirea masivă a banilor la finele anului. “Este un obicei păcătos ca în ultimele două luni să se concentreze cheltuielile bugetare. Ministrul Finanţelor a arătat că la nivelul autorităţilor locale s-a cheltuit peste 1% din PIB. Cheltuieli de asemenea valoare în numai zece zile au impact pe piaţa valutară”, a explicat Isărescu. El a afirmat că, fără aceste sume introduse în piaţă la finele anului, leul nu s-ar fi depreciat atât de puternic. Isărescu a explicat că şi mediul privat a avut un aport semnificativ prin consumul de la finele anului, numerarul în circulaţie din decembrie majorându-se cu circa 30%.
Planuri pentru cheltuielile bugetare
Premierul Tăriceanu a cerut ieri ministerelor să planifice modul de utilizare a fondurilor bugetare, astfel încât cheltuielile să nu se situeze, la finalul anului, cu mult peste media lunilor anterioare. “Am discutat cu ministrul de Finanţe despre necesitatea controlului deficitelor, în special al deficitului bugetar, şi am cerut ministerelor să-şi facă o planificare riguroasă a cheltuielilor în aşa fel încât în ultima parte a anului, în special în ultimele două-trei luni, să nu se mai înregistreze cheltuieli cu mult peste media celor nouă luni anterioare”, a spus Tăriceanu. Vosganian a arătat la rândul său că triplarea la nivelul administraţiei publice locale a cheltuielilor bugetare în luna decembrie faţă de media celorlalte 11 luni a fost cauzată de lipsa, în plan legislativ, a unor reglementări de control “ex-ante” privind legalitatea acestor cheltuieli. “Noi facem acum o evaluare prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru a vedea cine au fost beneficiarii acestor cheltuieli şi care a fost legalitatea lor, dar această vulnerabilitate trebuie corectată. Dacă administraţia locală s-ar fi conformat în ceea ce priveşte cheltuielile în decembrie, am fi avut astăzi un deficit de 1,4% din PIB”, a spus Vosganian. El a precizat că regulile pentru “disciplinarea cheltuielilor bugetare” şi eliminarea unor costuri vor fi prezentate în cursul lunii februarie, împreună cu perspectiva exerciţiului bugetar până la sfârşitul acestui an.
daniel.ionascu@jurnalul.ro