Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România nu mai are nevoie de banii de la FMI, deşi statul român este într-o mare criză financiară. De ce? Pentru că banii de la FMI se duc obligatoriu la banca centrală, care are, deja, un mare exces de bani. Rezerva ţării ţinută la banca centrală a ajuns la 32,68 miliarde de euro, cu circa 8 miliarde de euro mai mult decât în octombrie 2008, dată la care criza s-a manifestat deschis în România.
În schimb, Ministerul Finanţelor se confruntă cu o mare criză financiară şi are nevoie, din ce în ce mai mare, de noi împrumuturi. „Ministerul de Finanţe vă poate spune că perioada în care se putea finanţa de la instituţiile internaţionale este depăşită, pentru că sumele sunt mult mai mari. Finanţarea prin intermediul pieţelor financiare este o direcţie inevitabilă şi, din punctul meu de vedere, într-acolo ne îndreptăm”, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a mai adăugat că „acest lucru înseamnă să ai un dialog cu pieţele interne şi externe. Să le cunoşti foarte bine, comportamentul să fie previzibil, pentru că orice mişcare bruscă poate strica condiţiile de finanţare”.
Unii dintre aceşti bani vor fi luaţi de pe piaţa internă şi, din acest punct de vedere, guvernatorul a explicat că sistemul bancar din România are, la ora actuală, un exces de lichiditate de 1-2 miliarde de lei, care este concentrat la patru-cinci bănci.
„Situaţia de pe piaţa monetară se va îmbunătăţi, în sensul că lichiditatea pe care băncile o au în prezent într-un relativ exces va fi utilizată. Să ştiţi că excesul de lichiditate nu apare la nivelul tuturor băncilor şi mai reflectă o altă disfuncţionalitate, că băncile între ele sunt reticente. Acest nivel de lichiditate este concentrat cam la patru-cinci bănci. Probabil că au avut rezerve în a extinde excesul lor de lichiditate către băncile care aveau relativ deficit. Credem că acest lucru se va rezolva în timp”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a mai explicat că banca centrală va îmbunătăţi accesul băncilor la lichiditate, inclusiv prin operaţiuni de refinanţare ale BNR. „Suntem deocamdată în poziţia de debitor, aşa, cu sume mici, dar, pe măsură ce băncile vor relua creditarea, această poziţie se va disipa. Banii vor fi oferiţi băncilor la dobânda de politică monetară, care este în prezent de 6,25%. Suntem gata să acordăm împrumuturi cu dobânzi de 6,25%, pentru a le mări lichiditatea, pe un evantai mai larg de garanţii”, a spus guvernatorul. Băncile au plasat anul trecut la BNR în cadrul facilităţii de depozite pe o zi 387,29 miliarde de lei, de aproape şapte ori mai mult decât în 2009, ceea ce indică un excedent de lichiditate mediu zilnic de 1,06 miliarde de lei.
Pe de altă parte, autorităţile române au obţinut în negocierile cu FMI prelungirea prevederilor cuprinse în acordul de la Viena. „Avem în vedere să continuăm acordul de la Viena, probabil cu revizuirea parametrilor, asta însemnând o reducere progresivă a expunerilor. Este normal să fie aşa, momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au facut datoria şi în mod normal au şi ele nevoie de o mai mare flexibilitate de a-şi gestiona eficient fondurile”, a spus guvernatorul BNR. Acesta a mai precizat că motivul păstrării acestui acord este că piaţa financiară românească este puţin adâncă şi orice trimitere mai mare de bani la băncile-mamă ar putea-o destabiliza.
România are în plan o asistenţă financiară pentru anii 2011-2013 de aproximativ 5,4 miliarde de euro, din care 5 miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europeane, bani care nu vor fi accesaţi decât în situaţii cu totul şi cu totul excepţionale.
CEC, capitalizată la Bursă
CEC Bank are nevoie în viitor de o majorare de capital pentru continuarea expansiunii, iar realizarea acestei operaţiuni prin vânzarea unei participaţii de 10% la bursă este o variantă plauzibilă, a declarat Isărescu. „CEC, care şi-a extins aria de activitate, a început să câştige cotă de piaţă, şi cred că are nevoie în viitor pentru a-şi continua această expansiune de o creştere de capital. Cum se va face această creştere de capital, tot acţionarul principal va hotărî. O creştere a capitalului prin vânzarea unei părţi de 10% (...) la bursă cred că este o variantă plauzibilă”, a spus Isărescu. El a subliniat că deciziile privind CEC sunt luate de acţionarul principal, adică de statul român.
Cresc tarifele la gaze şi electricitate
Tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015, după ce Guvernul va elimina preţurile reglementate, la cererea Fondului Monetar Internaţional, pe baza unui calendar care va fi stabilit până în septembrie 2011, urmând să fie definiţi consumatorii consideraţi vulnerabili, care trebuie protejaţi. „În domeniul energiei, până la finalul anului 2011, în luna septembrie, se va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze, iar acest calendar se va implementa în perioada 2013-2015.
De asemenea, până la finele anului 2011, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii trebuie să stabilească măsurile de protecţie socială pentru consumatorii vulnerabili în concordanţă cu legislaţia europeană”, a spus ieri seară Emil Boc, la finalul negocierilor cu FMI. Întrebat dacă toate gospodăriile populaţiei sau numai un segment dintre acestea vor fi considerate drept consumatori vulnerabili, premierul a răspuns că „detalii legate de nuanţe” vor fi prezentate ulterior de miniştrii implicaţi şi ANRE. (Elena Stan)
