Bruxelles-ul a umplut cutia poștală a Guvernului - 9 scrisori de punere în întârziere, într-o singură zi

Într-o singură zi Bruxelles-ul a expediat pe adresa Guvernului nu mai puțin de 9 scrisori de punere în întârziere, după ce, în prealabil, declanșase procedura de infringement. Guvernul de la București a preferat deocamdată să păstreze tăcerea în legătură cu avertismentele transmise pe 27 ianuarie, dar nici nu dă semne că s-ar grăbi să remedieze situația. Deocamdată doar pentru o Directivă UE a adoptat, săptămâna trecută, sub forma unei ordonanțe, legislația necesară pentru transpunerea ei, iar pentru o alta a pus în dezbatere publică un proiect de lege. 

Deși instalat de puțin timp în funcție, Guvernul Ciucă trebuie să rezolve din mers restanțele primite moștenire, iar alinierea la standardele legislative comunitare este un domeniu care frige foarte tare. Să reamintim că numai în 2020 au fost declanșate împotriva țării noastre 40 de proceduri de infringement, iar anul 2021 ne-a mai adus 7 noi proceduri de infringement. La acestea s-au mai adăugat 17 scrisori de punere în întârziere, 6 avize motivante și trimiterea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în 3 cauze.

Restanțele reclamate de Comisia Europeană

Potrivit informațiilor care apar pe site-ul Comisiei Europene, scrisorile de punere în întârziere transmise la sfârșitul lunii ianuarie se referă la:

• Lipsa transpunerii Directivei 32020/1151 (Domeniu: Impozitare și Uniune Vamală);

• Lipsa transpunerii Directivei 32020/0262 (Domeniu: Impozitare și Uniune Vamală);

• Lipsa transpunerii Directivei 32019/1937 (Domeniu: Justiție, Drepturi Fundamentale și Cetățenie);

• Lipsa transpunerii Directivei (UE) 2019/1936 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind managementul siguranței infrastructurii rutiere (Domeniu: Mobilitate și Transporturi);

• Lipsa transpunerii Directivei (UE) 2021/338 de modificare a Directivelor 2014/65/UE, 2013/36/UE și 2019/878 «Pachetul de redresare a piețelor de capital» (Domeniu: Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital);

• Lipsa transpunerii Directivei 32019/2161 (Domeniu: Justiție, Drepturi Fundamentale și Cetățenie);

• Lipsa transpunerii Directivei 32021/0802 (Domeniu: Afaceri interne);

• Lipsa transpunerii Directivei 2021/1226 (Domeniu: Mediu);

• Lipsa transpunerii Directivei 2020/367 (Domeniu: Mediu);

Noi reglementări pentru stabilirea accizelor la băuturile alcoolice

Directiva UE 2020/1151 modifică Directiva 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, iar statele membre aveau obligația de a adopta și publica până la 31 decembrie 2021 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Ea aduce o serie de modificări în ceea ce privește asigurarea unor condiții uniforme pentru stabilirea accizei la bere, aplicarea unor accize reduse pentru societățile care produc băuturi alcoolice până la o anumită cantitate și scutirea persoanelor fizice de plata lor în cazul în care aceasta este destinată consumului propriu și este produsă într-o anumită limită etc. Pe 27 ianuarie, Executivul a adoptat Ordonanța nr. 4/2022 prin care transpune prevederile directivei în legislația națională. De asemenea, Directiva 32020/0262, emisă în decembrie 2019, vine cu o serie de reglementări privind regimul general al accizelor aplicabile produselor energetice, alcoolului și tutunului. Pentru a avea timp să-și adapteze legislația în domeniu noilor prevederi, statele membre aveau termen până în martie 2020, dar sunt și articole exceptate, ele urmând să se aplice din 2023.

Protecția avertizorilor, neglijată de Guvern

Directiva UE 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (denumite și avertizori) a fost emisă în octombrie 2019 și stabilește un set de condiții minime pentru protejarea acestor persoane. Ea a intrat în vigoare în decembrie 2019, iar termenul avansat pentru adaptarea legislațiilor naționale a fost data de 17 decembrie 2021, dar România a ignorat această obligativitate.

Siguranța rutieră, exclusă de pe agenda de priorități

Directiva 2019/1936 a modificat Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere. Ea prevede stabilirea și punerea în aplicare a procedurilor referitoare la inspecțiile în materie de siguranță rutieră pentru a identifica condițiile periculoase, defectele și problemele care sporesc riscul de accidente și de vătămări. Aceste prevederi se aplică drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și altor drumuri principale, iar Guvernul avea termen ca până pe 17 decembrie 2021 să notifice Comisiei Europene lista lor.

Legislația privind protecția investitorilor, pusă în așteptare

Directiva 2021/338 din 16 februarie 2021 de modificare a Directivei 2014/65/UE introduce o serie de măsuri specifice pentru susținerea redresării economice în urma crizei provocate de COVID-19. Practic, directiva aduce o serie de prevederi noi în ceea ce privește protecția investitorilor, reducerea complexității reglementărilor și a costurilor de conformare ale firmelor de investiții, precum și în vederea eliminării denaturării concurenței etc. Statele membre aveau termen până pe 28 noiembrie 2021 să adopte și să publice actele necesare pentru a se conforma prezentei directive, urmând ca să aplice dispozițiile respective începând cu 28 februarie 2022. România este codașă și la acest capitol.

Asigurarea protecției consumatorilor, pe repede-înainte

Directiva 2019/2161 din 27 noiembrie 2019 modifică mai multe directive referitoare la mai buna asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme. Până la 28 noiembrie 2021, statele membre aveau termen pentru adoptarea legislației necesare aplicării directivei, urmând ca aceasta să intre în vigoare începând de la 28 mai 2022. Ministerul Economiei a realizat recent un proiect de lege în acest sens, el aflându-se acum în dezbatere publică, astfel încât până în luna mai România să aibă adoptată legislația necesară, evitând astfel continuarea procedurii de infringement.

Autoritățile au uitat să actualizeze lista cu substanțe psihoactive

Directiva 32021/0802, adoptată în martie 2021, prevede introducerea unor noi substanțe psihoactive pe lista celor incluse în categoria drogurilor și a căror comercializare este catalogată drept trafic ilicit. Statele membre aveau termen-limită pentru adaptarea legislațiilor naționale la noile reglementări data de 9 decembrie 2021.

România a reușit anul trecut o performanță greu de egalat, și anume ca în aceeași zi, pe 2 decembrie, să fie trimisă de două ori în fața CJUE pentru nerespectarea unor directive de mediu, după ce autoritățile au ignorat ani la rând toate avertismentele Comisiei Europene. 

Zgomotul, efectul societății moderne

Directiva UE 2021/1226 se referă la metodele de evaluare a zgomotului ambiental (produs de traficul rutier, feroviar, de aeronave și de activitățile industriale), iar statele membre aveau termen ca până pe data de 31 decembrie 2021 să transpună în legislațiile naționale prevederile ei. Noua directivă adaptează formulele de calcul ale propagării zgomotului în funcție de cele mai recente cunoștințe și îmbunătățește descrierea etapelor de calcul. În ceea ce privește Directiva 2020/367, ea se referă la stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental și avea termen de implementare în legislațiile naționale tot data de 31 decembrie 2021. 

Ce riscă România dacă nu se conformează

Conform procedurilor standard, în cazul în care un stat nu se conformează legislației europene, Comisia Europeană declanșează procedura de infringement. Ulterior, aceasta transmite o scrisoarea de punere în întârziere prin care cere statului vizat ca în termen de cel mult două luni să transmită explicații privind nerespectarea legislației. Dacă primește un răspuns pe care îl consideră nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia transmite un răspuns motivant prin care indică motivele pentru care consideră că statul membru a încălcat legislația UE. Dacă și acum primește un răspuns nesatisfăcător sau nu primește niciun răspuns, Comisia solicită CJUE să deschidă etapa contencioasă a procedurii. Totuși, rareori se merge însă atât de departe. În ultimii ani, peste 85% din cazuri au fost soluționate în fazele premergătoare acestei etape. În cazul în care se ajunge totuși în fața CJUE, așa cum este cazul României, aceasta poate impune statului vizat, la propunerea Comisiei Europene, sancțiuni financiare. Ele pot fi sub forma unei sume forfetare de minimum 1.643.000 de euro sau sub forma unor penalități a căror valoare poate varia între 1.985 și 119.125 de euro pentru fiecare zi de întârziere în alinierea la legislația UE.

Premierul Nicolae Ciucă a primit de la șeful său de partid, ex-premierul Florin Cîțu, o listă lungă cu proceduri de infringement pe care ar trebui să le rezolve