Bulgarii invocă situaţia de criză pentru a-şi relansa centrala nucelară

În urmă cu două zile, preşedintele bulgar Gheorghi Părvanov anunţa că reactorul de la Kozlodui ar urma să fie repornit într-o lună dacă Ucraina şi Rusia nu-şi rezolvă diferendul care a afectat deja 17 ţări membre ale Uniunii Europene.

Liderul sud-dunărean a declarat presei bulgare că repunerea în funcţiune a unităţii 3 a reactorului este prioritară în contextul în care ţara sa face parte din grupul statelor cele mai afectate din UE. Potrivit lui Părvanov, Bulgaria, care nu dispune de resurse alternative ca România, ar urma să încheie acorduri cu Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Egiptul şi Turcia pentru a-şi asigura gazul necesar. Dar pentru că asemenea lucruri nu se întâmplă peste noapte, planul construirii unei reţele de conducte cu aceste ţări este unul cu bătaie lungă, a precizat preşedintele într-un interviu pentru publicaţia online Standart News.

Deocamdată, procesul pregătirii redeschiderii reactorului – redeschidere pentru care Bulgaria nu a cerut undă verde din partea Bruxelles-ului ­ se va încheia în termen de aproximativ o lună (în cazul unităţii 3 a reactorului), o lună şi jumătate (în cazul unităţii 4). Preşedintele Părvanov a declarat însă că reactorul 3 de la Kozlodui, unul dintre cele două reactoare închise la începutul lui 2006 în baza unui acord între Bulgaria şi UE, poate fi repornit în conformitate cu prevederile Articolului 36 al Acordului de aderare la Uniunea Europeană, care stipulează că reactoarele închise pot fi repornite temporar în cazul unei situaţii de criză.

BÂLBĂIELI LA BRUXELLES
 Aşa cum ne-am obişnuit deja în ultimele luni (vezi răspunsul la criza financiară mondială de la finele lui 2008), Uniunea Europeană continuă să dea din colţ în colţ mai ales acum când europenii au nevoie urgentă de căldură. În lipsa unor soluţii coerente, UE a dat ieri un ultimatum Federaţiei Ruse: “Aveţi la dispoziţie 24 de ore pentru a redeschide accesul gazelor către continent!”. Dacă nu va da drumul la robinet, Moscova ar putea avea de-a face cu “o intervenţie dură din partea Bruxellesului”. În lipsa unei politici europene comune în domeniul gazelor naturale, UE a anunţat, prin vocea premierului ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii, că pot fi luate măsuri drastice împotriva Rusiei, care continuă să ignore dialogul politic în privinţa crizei gazelor.