Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În același timp, ea poate fi sancțiunea cea mai dură și pentru Federația Rusă, iar acest lucru ar putea duce la oprirea rapidă a războiului. Analiza „Alimentarea cu energie a Europei, în perspectiva crizei UE - Rusia”, realizată de Asociația Energia Inteligentă (EIA), arată că acest lucru este posibil pentru că Europa dispune de resursele necesare pentru acoperirea golului lăsat de autosistarea furnizării de gaze rusești. Europa a consumat anul trecut 552 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Din această cantitate, 84% a provenit din import, iar cea din Federația Rusă a reprezentat doar 34,5% (172 de miliarde mc/an).
Pentru a scăpa de dependența gazului rusesc, momentul de acum ar fi cel mai bun, iar acest lucru ar fi posibil dacă Europa și-ar exploata rezervele pe care le are la îndemână. Situația este favorizată și de temperaturile relativ ridicate pentru această perioadă, care au dus la o scădere a consumurile zilnice de gaze la nivelul Europei. În aceste condiții, cantitățile de gaze existente încă în depozitele subterane și posibilitatea suplimentării importurilor de LNG (inclusiv prin disponibilizarea unor gaze contractate de alte țări – vezi declarația Japoniei) sunt un atuu important în această perioadă. Analiza aduce în discuție și posibilitatea exploatării la întreaga capacitate a unor importante zăcăminte închise parțial. Cel mai bun exemplu este zăcământul Groningen, din nordul Olandei, cel mai mare din Europa în acest moment, care este exploatat la capacitate redusă din cauza presiunii organizațiilor de mediu.
„Redeschiderea unor centrale pe cărbune sau centrale nucleare care ar putea disponibiliza gazele naturale arse pentru a produce energie electrică și schimbarea fluxurilor de gaze pentru a suplimenta cantitățile de gaze în special în țările cu dependență de 100% de gazul rusesc (Bulgaria, Țările Baltice, Finlanda) sunt alte soluții care pot fi avute în vedere”.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Separare, cu riscuri minime
Conform analizei „Alimentarea cu energie a Europei, în perspectiva crizei UE - Rusia”, se poate aplica „sancțiunea autosistării imediate a gazelor naturale din Rusia spre Europa, teoretic, fără să apară dificultăți în continuitatea livrării gazelor consumatorilor în această perioadă”. Operațiunea ar avea riscuri minime, apreciază analiza citată, și ar permite, în premieră, UE să-și verifice nenumăratele teorii ale Directivelor și Regulamentelor Europene existente referitoare la funcționarea integrată a Uniunii Energetice Europene, la mecanismele de întrajutorare, la sistarea gazelor etc. Riscuri pot fi acoperite prin măsuri care ar permite Europei să poată trece, însă nu fără emoţie, iarna 2022/2023, dar care ar face ca, începând cu iarna 2023/2024, să nu mai fie dependentă de Gazprom, consideră reprezentanţii asociaţiei.
Citește pe Antena3.ro
Care sunt riscurile autodeconectării UE
-
prețurile gazelor în Europa ar crește la un nivel de 100 – 125 de euro/MWh (pentru toate prețurile și nu doar pentru 30-40% cât reprezintă cele care se tranzacționau acum pe burse);
-
pierderea avantajelor economice, sociale și politice ale unor țări în raport cu altele, tocmai ca urmare a relațiilor și contractelor preferențiale cu GAZPROM;
În prezent, România produce circa 80% din gazele pe care le consumă, iar restul vin din import. Aceste cantități provenite din Rusia au înregistrat o scumpirea accelerată în ultima perioadă. Astfel, dacă la sfârșitul anului trecut plăteam 245 de lei/MWh, în ianuarie 2022 prețul urcase la 357 de lei/MWh.
România are suficiente rezerve
România este al doilea mare producător european de gaze, dar nu produce suficient pentru acoperirea consumului. În perioada de iarnă dependența de importurile rusești este de 20-25%, potrivit unor declarații ale ministrului Energiei, Virgil Popescu. România are însă capacitatea de a-și acoperi integral consumul și să devină un exportator net. De exemplu, Romgaz va începe, cel mai probabil din 2023, exploatarea zăcământului de la Caragele, din județul Buzău, estimat la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cel mai mare zăcământ terestru descoperit în ultimii 30 de ani. De asemenea, România va avea în iarna 2022/2023 un surplus de un miliard de metri cubi de gaze naturale, după ce americanii de la Black Sea Oil & Gas vor începe, anul acesta, exploatarea zăcământului din perimetrul offshore Midia, estimat la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaze. Nu în ultimul rând, din 2026 se estimează că vor începe livrările din perimetrul offshore Neptun Deep, unde rezervele sunt estimată până la 100 de miliarde de metri cubi.
