Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Africa a contribuit cu doar 3% din emisiile istorice de gaze cu efect de seră, dar suportă unele dintre cele mai grave dezastre legate de climă. Acestea costă acum continentul 15 miliarde de dolari pe an, secetele și inundațiile induse de climă în 2023 provocând insecuritate alimentară pentru peste 40 de milioane de africani. Convinși că nicio țară nu trebuie să aleagă între combaterea crizei climatice și combaterea sărăciei, am decis să contribuim la o reformă ambițioasă a arhitecturii financiare internaționale. Pactul de la Paris pentru oameni și planetă, Inițiativa Bridgetown și Declarația de la Nairobi încearcă fiecare să ofere o piesă a puzzle-ului. Dinamica internațională actuală ne dă speranță: multe căi de reformă au fost deschise, iar unele au dat rezultate. Acestea fiind spuse, sunt necesare mai multe eforturi și nicio opțiune nu trebuie trecută cu vederea.
O piesă-cheie este încă prea puțin utilizată: „taxele de solidaritate”. Astfel de politici sunt necesare pentru a se asigura că fiecare contribuie la ceea ce ar trebui să fie un efort global. Există segmente ale economiei care sunt în mare parte sub impozitate, dar poluează planeta. Acest lucru se aplică transportului maritim, aviației și, desigur, industriei combustibililor fosili, care se bucură de cote efective de impozitare scăzute din cauza subvențiilor guvernamentale (în valoare totală estimată la 7 trilioane de dolari în 2022, potrivit Fondului Monetar Internațional).
Aceste taxe pot contribui prin alocarea unei cote din venituri țărilor în curs de dezvoltare. O taxă globală de 0,1% pentru tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni ar putea colecta până la 418 miliarde de dolari pe an. O taxă pentru transport maritim de 100 de dolari pe tonă de dioxid de carbon ar putea strânge 80 de miliarde de dolari pe an. O taxă pentru extracția de combustibili fosili de 5 USD pe tonă de CO2 ar putea strânge 210 miliarde USD pe an. Chiar și o redistribuire parțială prin taxe de solidaritate ar garanta o sursă mare de finanțare previzibilă pentru schimbările climatice pentru aceste țări, completând astfel fluxurile de asistență oficială pentru dezvoltare fără a amplifica sarcinile existente ale datoriei.
Beneficiile ar fi semnificative. În ciuda vulnerabilității climatice a Africii, a potențialului său vast de a valorifica energia regenerabilă și mineralele esențiale și rolul său de rezervor global de carbon, continentul primește mult mai puține finanțări pentru climă decât are nevoie. Taxele de solidaritate ar putea oferi finanțarea necesară pentru a stimula dezvoltarea ecologică în Africa și în întreaga lume, în special în țările vulnerabile cu venituri mici și medii și statele mici, cu spațiu fiscal redus pentru construirea rezilienței sau acțiunilor climatice.
Aceste taxe există deja. Peste 30 de țări implementează în prezent o taxă pe tranzacțiile financiare, iar cel puțin 21 au o taxă pe biletele de avion. Mai mult, chiar și inițiativele la scară mică, cum ar fi Fondurile internaționale de compensare a poluării cu petrol, demonstrează fezabilitatea unui mecanism internațional de redistribuire. Replicarea și extinderea acestor modele necesită o cooperare internațională suplimentară pentru a limita distorsiunile pieței și pentru a menține condiții de concurență echitabile.
În acest scop, am lansat Grupul operativ Global Solidarity anul trecut la COP28. Având deja 13 țări membre, grupul de lucru a examinat potențialul taxelor pentru transport maritim, aviație, combustibili fosili și tranzacții financiare și a explorat opțiuni precum taxele pe plastic sau criptomonede. La începutul lui 2025, vom lansa public o serie de propuneri concrete cu evaluări riguroase de impact. Acestea vor fi scalabile - strângând cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an - și vor fi însoțite de evaluări clare ale potențialelor externalități.
Citește pe Antena3.ro
Pe măsură ce ne îndreptăm spre COP30 la Belém, Brazilia, anul viitor, conducerea politică va fi esențială pentru succesul inițiativei. COP29 luna aceasta va oferi oportunitatea potrivită de a discuta opțiunile noastre și de a merge pe drumul spre succes. Planul nostru este să organizăm un eveniment special pentru șefii de stat și de guvern, pentru a obține sprijin suplimentar pentru coaliția noastră de taxe de solidaritate. Aceasta este o oportunitate crucială pentru a ne asigura că noul obiectiv colectiv cuantificat al Națiunilor Unite privind finanțarea climei încorporează taxe de solidaritate și deblochează fluxuri de finanțare pentru climă care sunt ambițioase și echitabile.
Când vine vorba de surse suplimentare de finanțare, experții fac adesea aluzie la „finanțare inovatoare”. În cazul taxelor de solidaritate globală, singura inovație necesară este conducerea ambițioasă într-o bază suficientă de țări. Trebuie să facem astfel încât a zecea aniversare a Acordului de la Paris de anul viitor să ne rămână în memorie ca fiind momentul în care ne-am reunit drept comunitate globală pentru a implementa taxe de solidaritate, oferind instrumente financiare necesare pentru a face față marii provocări a timpului nostru. Înainte de COP29, facem apel la toate guvernele să se alăture coaliției noastre și salutăm sprijinul societății civile, liderilor de afaceri și instituțiilor multilaterale.
Autorii coprezidează grupul operativ Global Solidarity Levies.
Emmanuel Macron este președintele Franței.
Mia Amor Mottley este prim-ministru al Barbados.
William Ruto este președintele Kenyei.
Drepturi de autor: Project Syndicate
