Compania energetică naţională: gata în două luni

Componenţa companiei energetice româneşti integrată vertical va fi gata în maximum două luni, când propunerile Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi ale Ministerului Economiei vor fi prezentate Guvernului spre aprobare

Componenţa companiei energetice româneşti integrată vertical va fi gata în maximum două luni, când propunerile Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi ale Ministerului Economiei vor fi prezentate Guvernului spre aprobare. Potrivit NewsIn, propunerea AVAS va cuprinde Complexurile Energetice Turceni şi Rovinari, iar din partea Electrica cele trei filiale de furnizare şi distribuţie a energiei precum şi Electrica Serv, filiala de servicii şi mentenanţă. Propunerea ministerului Economiei şi Finanţelor ar putea fi Hidroelectrica, sau o parte a acesteia. Răzvan Orăşanu, consilierul de stat pe probleme economice de la Cancelaria primului- ministru a precizat că “se încearcă cât mai curând să se finalizeze propunerile AVAS şi MEF, astfel încât ele să fie discutate şi aprobate în Guvern”.

Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Rovinari a precizat că a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii AVAS în care s-a discutat posibila componenţă a viitoarei companii. “Am avut consultări la AVAS în timpul cărora s-a pus problema dacă această companie ar fi fiabilă şi în ce măsură, dar nu s-a concretizat nimic. Am fost întrebat cum văd eu această companie energetică (...) dacă să intre termoservurile (unităţile de mentenanţă pentru centralele termoelectrice- n.r.) sau/ şi ce alte companii. Am mai discutat, de exemplu, şi despre ce părţi din Hidroelectrica ar putea să mai intre. Ştiu că şi Complexul de la Turceni va face parte cu siguranţă din compania energetică naţională. Însă Autoritatea ştie mai multe detalii decât mine”, a declarat Ciurel.



PRIVATIZARE PE BURSĂ. Strategia energetică a României, aprobată în septembrie 2007, prevede posibilitatea înfiinţării unei companii energetice integrate. Atât premierul Tăriceanu, cât şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian au precizat că la înfiinţarea noii companii se va ţine seama de reglementările europene în domeniu în privinţa descentralizării pe producţie, transport, furnizare şi distribuţie. Conform regulilor europene, Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică nu poate face parte din această companie, însă restul unităţilor de producţie, furnizare sau distribuţie pot fi deţinute de aceeaşi companie atâta timp cât nu sunt încălcate regulile privind descentralizarea sau subvenţiile încrucişate. Conform declaraţiilor de până acum, noua companie va fi listată la Bursa de Valori Bucureşti la un an de la înfiinţare pe bursă, urmând ca în doi-trei ani de la înfiinţare să ajungă listat pe bursă 55% din companie iar statul să deţină o participaţie minoritără, dar de peste 25%.
PROPUNERI. Potrivit unor înalte surse guvernamentale, Nuclearelectrica nu va face parte din această companie naţională pentru a putea continua procesul de listare la BVB şi pentru ca negocierile pentru stabilirea companiei ce va dezvolta reactoarele 3 şi 4 să nu fie afectate.
Un studiu comandat de către Electrica şi ajuns în presă recomandă o companie care să includă Porţile de Fier I şi II, sucursalele hidro Sibiu şi Cluj, centrala de pompaj de 1.000 MW, de la Tarniţa- Cluj, ce urmează a fi construită, complexurile energetice Turceni, de 1.650 MW, şi Rovinari de 1.320 MW. De asemenea, cele trei filiale ale Electrica sunt recomandate pentru a face parte din noua societate. Corneliu Stan, directorul Electrica SA a declarat recent că “aproape sigur” cele trei filiale de distribuţie şi Electrica Serv vor face parte din companie naţională. În acelaşi timp, în studiul respectiv se mai recomandă viitoarei companiei să investească în construirea unei centrale pe gaz de 300MW, precum şi în 500 MW instalaţi în energii regenerabile (biomasă, eolian, solar, microhidrocentrale).



OMBILICAL. De stabilirea componenţei viitoarei companii depind mai multe societăţi energetice autohtone: Termoelectrica aşteaptă să vadă dacă acţiunile sale în viitoarele centrale de la Galaţi, Borzeşti, Brăila, Doiceşti care vor fi construite cu parteneri străini vor fi transferate noii societăţi. De asemenea, Electrica a anunţat investirea în capacităţi de producţie de energie din surse “verzi” cu o capacitate de 50 MW în centrale eoliene, 30 de MW în microhidrocentrale şi 5MW centrală pe biomasă. În acelaşi timp, se doreşte transformarea Companiei Naţionale a Huilei, cel mai mare datornic la stat, într-un complex energetic la care să fie adăugate termocentralele Minti şi Paroşeni, dar şi unele unităţi hidro.