Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cursul a atins maximul istoric şi a fost cotat de BNR la 4,3257 lei/euro. Este o consecinţă directă a majorării TVA cu 5 puncte procentuale şi a incertitudinii care există în pieţele financiare vizavi de acordarea celei de-a cincea tranşe de la FMI. Miercuri, boardul FMI trebuie să decidă dacă România va primi cele 850 milioane de euro. Cursul de referinţă publicat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut ieri cu 4,49 bani, la 4,3257 lei/euro, ajungând astfel la cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice europene.
Creşterea cursului leu-euro va scumpi viaţa românilor. Cetăţenii care au credite în euro sau cei care locuiesc în chirie vor da mai mulţi lei pentru a cumpăra euro. Şi facturile la telefonia mobilă sau fixă sunt calculate în lei în funcţie de cursul de schimb. Se vor majora preţurile mărfurilor importate din Uniunea Europeană.
Pe piaţa interbancară, cotaţiile au ajuns până la un maxim de 4,3300-4,3330 lei/euro, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2009. Potrivit dealerilor, clienţii comerciali sunt îngrijoraţi, după ce directorul BNR, Eugen Rădulescu, a declarat că paritatea ar putea ajunge "în bălării", până la 5-6 lei pentru un euro. "Nu ştiu unde se poate duce cursul şi nici nu vreau să mă gândesc la acest lucru. Îngheţarea acordului cu FMI, cuplată cu o eventuală paralizie a deciziei politice, l-ar putea duce în bălării. 5-6 lei pentru un euro, poate şi mai rău", a afirmat Rădulescu, precizând că declaraţiile sunt în nume personal şi că ele nu reprezintă poziţia oficială a BNR.
"Nici măcar în glumă n-ar trebui (ca reprezentanţii BNR - n.r.) să vorbească despre niveluri de 6 lei pentru un euro, pentru că ar da un semnal că nici o instituţie în ţara asta nu mai lucrează. România are nevoie de o depreciere controlată a leului, până la 4,5-4,6 lei pe euro. Până şi statele din zona euro au depreciat moneda, pentru a-şi recupera competitivitatea. Noi de ce n-am face-o? Noi ne comportăm ca şi cum am fi parte a zonei euro. Deocamdată cred că se testează piaţa, pentru a vedea ce nivel forţează piaţa", spune Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată.
"Deprecierea leului era inevitabilă, în condiţiile în care corecţia deficitului nu merge cum trebuie, în loc să scădem cheltuielile, creştem taxele şi impozitele. Pentru economia reală e o veste proastă, o spune orice manual de economie că în perioade de criză nu trebuie crescute taxele şi impozitele. Trebuie reduse salariile şi rezolvată problema deficitului bugetar şi al sistemului public de pensii. Deficitul sistemului de pensii este în jur de 3 miliarde de euro, este imens", consideră Ionuţ Dumitru, analist-şef Raiffeisen Bank. El spune că, atât timp cât percepţia pieţelor financiare va fi negativă vizavi de majorarea TVA cu 5 puncte procentuale, leul va creşte. Investitorii percep această creştere de taxe ca pe o veste negativă care va genera inflaţie şi un leu mai slab.
"Devalorizarea leului era inevitabilă şi ea nu rezultă neapărat din TVA, ci pentru că nu poate fi zdravănă o monedă a cărei economie e un dezastru. Creşterea cursului şi cea a preţurilor sunt două supape prin care se elimină tensiunea din economie. Acum se opresc proiecte, investiţii, se opresc fabrici, consum. Nu se poate în ritmul ăsta. Deprecierea şi scumpirile măcar fac să meargă ceva în economie. Mai avem de apărat şi 22 milioane de români. Dacă se vrea să se apere băncile străine, atunci da, vine BNR şi cheltuieşte rezerva şi apără cursul, ceea ce ar fi o greşeală", consideră Ilie Şerbănescu, analist economic.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că piaţa valutară este stabilă în ciuda deprecierii leului: "A fost creat un plan psihologic care a influenţat cursul. Curtea Constituţională a dat verdict negativ pentru tăierea pensiilor, se aşteaptă verdictul de miercuri al FMI, şi toate acestea au creat un efect psihologic care a fost resimţit de leu. Însă piaţa e stabilă, nu sunt factori perturbatori şi chiar dacă deprecierea s-a simţit, aceasta nu e exagerată. După ziua de miercuri s-ar putea să vedem o altă dinamică pe piaţa monetară".
TVA 24% E EXCESIV, SE PUTEA 22%
"Creşterea TVA era inevitabilă şi se întâmpla şi în absenţa respingerii tăierii pensiilor la Curtea Constituţională, dar cred că 24% este excesiv, 22% ar fi fost acceptabil. Media europeană e 21,3%. Există alternative, în general se aplică un mixt de măsuri, ca în Spania sau în Marea Britanie: se taie achiziţii şi investiţii, se iau şi măsuri de stimulare", spune Liviu Voinea.
"În economie se iau măsurile nu care trebuie, ci acelea care pot fi luate. E puţină discuţie că era altceva de făcut, din moment ce nu erau bani la buget. Trebuie să fie foarte clar un lucru: între 2004 şi 2008 a fost o creştere economică bazată doar pe finanţare externă şi import, pe baza căreia s-au mărit salariile la stat şi pensiile", spune Ilie Şerbănescu. El a precizat că România a ajuns în situaţia de a nu avea prea multe alternative. "Ce nu s-a ajustat în 2009 se va ajusta acum. De ce să ne supărăm acum pe TVA, când iniţial toţi au fost împotriva creşterii taxelor şi apoi împotriva reducerii pensiilor şi salariilor bugetare? Dacă şi TVA este contestată, ce-o să se pună la loc? Miliardul doamnei Udrea pentru case la ţară? Nu există decât ca proiect...", a adăugat Şerbănescu.
Vestea majorării TVA pentru bănci este foartă proastă. "Aproape ca sigur vor fi şi creşteri de dobânzi, aşa că ceea ce se întâmplă acum îi va afecta pe cei care au împrumuturi la bănci, mai ales în euro. Ceea ce a făcut Guvernul este foarte rău, pentru că problemele deficitului bugetar au fost mutate şi amplificate în toată societatea, deşi cauza este în cheltuielile bugetare prea mari şi în veniturile prea slab colectate", a spus Ionuţ Dumitru.
NOI BIRURI DE LA 1 IULIE
Creşeterea TVA de la 19% la 24% va intra în vigoare de la 1 iulie, potrivit Ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, publicată ieri în Monitorul oficial. Prin Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, Guvernul a impozitat cu 16% tichetele de masă, cadou, creşă şi de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii.
Tot din 1 iulie, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă de la 40% la 20% din venitul brut. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile va fi redusă la 25% din venitul brut, faţă de 50% în prezent.
O altă reglementare este impozitarea cu 16% a veniturilor sub formă de dobânzi din conturile şi depozitele bancare, indiferent dacă sunt la vedere sau la termen. Însă s-a renunţat la articolul care impunea proprietarilor de mai multe locuinţe să achite în acest an o taxă de solidaritate de până la 200%, chiar dacă în Guvern a fost aprobată şi această prevedere. "Am rediscutat luni ordonanţa de modificare a Codului Fiscal şi am decis să eliminăm articolul privind taxa pentru clădiri, urmând ca Ministerul Finanţelor să reglementeze procedura printr-un proiect de lege", a declarat ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru.
LEGILE SĂRĂCIEI, LA VOTUL PLENULUI
Parlamentul va trebui să dezbată şi să adopte azi "legile sărăciei", după ce CCR a decis că prevederile privind tăierea pensiilor cu 15% şi recalcularea pensiilor magistraţilor sunt neconstituţionale. Practic, parlamentarii vor trebui să dea un vot pe forma legilor din care vor fi excluse articolele neconstituţionale. Decizia de a se dezbate azi în plenul reunit a fost luată ieri de conducerea Parlamentului, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, explicând că PSD a acceptat ca aceste măsuri să fie adoptate rapid, deşi iniţial susţinea că ar trebui dezbătute separat în fiecare cameră. După adoptarea de Parlament, legile sărăciei vor fi trimise la promulgare la preşedintele Băsescu şi după
publicarea în Monitorul Oficial vor intra în vigoare tăierile de salarii la bugetari. (Aniela Nine)
Citește pe Antena3.ro
