Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Problemele din Grecia sunt departe de a avea o rezolvare, liderii europeni punând sub semnul întrebării capacitatea economiei elene de a ieşi din starea de faliment în care se află. Situaţia creată a schimbat multe din paradigmele adoptării euro. Din ce în ce mai multe voci au devenit sceptice cu privire la oportunitatea trecerii la euro de către statele est-europene.
Nu numai europenii şi-au schimbat părerea despre necesitatea adop-tării rapide a euro, ci şi analiştii şi autorităţile române. „Nu ai cum să te simţi bine într-un club bogat dacă nu ai un anumit nivel de trai“, a declarat şeful BNR, Mugur Isă - rescu. Acesta a explicat că în noul context criteriile de convergenţă reală au devenit importante, deşi nu figurează în niciun tratat. „Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut dispa-rităţile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureştiul şi alte câteva oraşe”, a mai declarat Isărescu. România şi-a propus să adopte euro de la 1 ianuarie 2019, însă nimeni nu mai crede că acesta este un obiectiv rea lizabil prea curând.
Dacă adoptăm euro nepregătiţi, vor exploda şomajul şi sărăcia
Convergenţa reală nu figurează în niciun tratat, însă arată gradul real de dezvoltare şi de apropiere a unei ţări de performanţele economice ale zonei euro. România stă foarte prost la acest capitol, PIB-ul pe cap de locuitor este abia 47% din media primelor două state, Germania şi Franţa. Spre comparaţie, în Spania era 81% în 1999, iar în Grecia, 74% în 2011. Dacă renunţăm la leu, pierdem posibilitatea de a modela prin curs şi inflaţie politicile monetare, nu mai putem interveni asupra dobânzilor care vin de la Banca Centrală Europeană fără să se ţină cont de particularităţile româneşti. Competitivitatea produselor româneşti nu va mai putea fi îmbunătăţită printr-un curs de schimb depreciat şi ar trebui să avem o industrie a exporturilor mult mai productivă. Ca urmare a diferenţelor de productivitate (pe diferite ramuri ale economiei), putem ajunge la o creştere dramatică a şoma-jului, la deficit de balanţă comercială şi la reducerea drastică a veniturilor şi profiturilor pentru populaţie şi companii. Fără leu, doar ajustarea salariului real net şi libera circulaţie pe piaţa muncii vor rămâne mecanisme menite să reducă efectele negative ale unor şocuri asupra cererii agregate.
Îndeplinim criteriile de la Maastricht
1. Inflaţia să nu depăşească 1,5% din inflaţia primelor trei state membre cu cea mai mare stabilitate a preţu-rilor. Suntem acum la 1%
2. Dobânzile să nu depăşească cu mai mult de 2% rata dobânzii nomi-nale realizată de primele trei state membre cu cea mai slabă inflaţie. Ne încadrăm.
3. Deficitul bugetar trebuie să fie mai mic de 3% PIB. Avem sub 2%
4. Datoria publică să fie maximum 60% PIB. România are sub 40%
5. Cursul valutar să varieze cu maximum +/-15% în doi ani. Este stabil, fluctuează sub 5%.
Ce am câştiga dacă am trece rapid la moneda europeană
Singurele două avantaje importante sunt dispariţia costurilor de tranzacţionare în valută şi anularea riscului valutar atât pentru popu-laţie, cât şi pentru firme. De exemplu, acum, importatorii din zona euro cumpără produsele în euro, le vând în lei şi schimbă din nou leii în euro pentru a putea face noi importuri. Pe par - cursul acestui ciclu eco nomic fir mele pierd din comisioane, dar şi din riscul valutar. Şi popu-laţia scapă de riscul valutar. Cine vrea să cumpere astăzi un autoturism fabricat în afara Ro mâniei, care costă, de exemplu, 18.000 de euro, face comandă astăzi şi primeşte maşina peste două-trei luni. Contractul prevede că autotu-rismul va fi achitat la cursul BNR din ziua în care acesta este ridicat de la comerciant, deci oricine face un astfel de contract îşi asumă un risc valutar pentru că nu are de unde să ştie cum va evolua cursul leu-euro. Este valabil şi la orice altă achiziţie mai consisitentă, apartament, teren etc. Este de aşteptat să scadă costul de finanţare al investiţiilor la nivelul costului din zona euro. Aceste avantaje sunt minore comparativ cu dezavantajele create dacă am adopta ne - pregătiți moneda unică.
De ce este b i n e să mai rămânem cu leul
Guvernatorul BNR nu crede că vom trece prea curând la moneda europeană. „România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht, dar marea provocare este să asi gurăm stabilitatea acestora în timp şi să ne concentrăm pe reformele structurale”, a precizat şeful BNR. Acesta s-a referit la creşterea efi cienţei în energie şi transporturi, la rezolvarea problemelor cu şomajul în rândul tinerilor, la majorarea absorbţiei fondurilor europene.
