Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul Accenture „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains în Europe,” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfășura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce privește costurile și termenele de redresare.
Întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare.
Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a două jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.
„Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa. „Deși înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a două jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm că acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul”, a dăugat acesta.
Până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie că sursă de intrare, fie că destinație de producție.
Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă - lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare.
Lanțurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze și să se refacă în urmă unor perturbări, oricând și oriunde ar apărea și să fie centrate pe client și agile, astfel încât să se poată adapta rapid și eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. De asemenea, acestea trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizațiilor.
„Vizibilitatea în cadrul rețelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 și 3, este esențială", a declarat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.
„Companiile trebuie să treacă de la o abordare
De asemenea, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung că urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; și necorelarea talentelor, că urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.
