Criza ne aduce saracia la usa

SOC ● Dupa un an de recesiune, lumea s-a schimbat
Criza economica mondiala nu s-a consumat inca. La un an de la declansare, efectele ei se resimt din plin si in Romania: ieftiniri ale caselor, inflatie mare, preturi-record la carburanti si la gaze naturale, scumpirea creditarii, variatii mari de curs, dezastru la Bursa.

ŞOC ● După un an de recesiune, lumea s-a schimbat
Criza economică mondială nu s-a consumat încă. La un an de la declanşare, efectele ei se resimt din plin şi în România: ieftiniri ale caselor, inflaţie mare, preţuri-record la carburanţi şi la gaze naturale, scumpirea creditării, variaţii mari de curs, dezastru la Bursă.

Totul a început să se năruiască din vara anului trecut, odată cu criza creditelor subprime, adică cele date foarte uşor de bănci unor clienţi care nu aveau venituri suficiente să facă faţă unei situaţii neprevăzute. Declanşatorul a fost deficitul comercial pe care SUA îl au cu China, care numai în 2007 era de 163,3 miliarde de dolari. Autorităţile americane au acuzat mereu în ultimii ani că guvernul chinez ţine artificial yuan-ul la cursuri joase faţă de dolarul american, pentru a subvenţiona exporturile.

SLUJBE. Un studiu întocmit de Institutul American de Politici Economice şi citat de Associated Press arată că schimburile comerciale deficitare cu China au dus la 2,3 milioane de concedieri în SUA între 2001 şi 2007. Cum casele au ajuns foarte scumpe şi împrumuturile se obţineau foarte uşor, o parte din aceste credite s-a dovedit neperformantă. Mai ales că deficitul comercial cu China a dus la concedieri masive, americanii nu şi-au mai permis să plătească ratele mari.

BĂNCI. Ulterior, cînd băncile creditoare au început să-i execute pe datornici, preţul locuinţelor a început să scadă. De altfel, autorităţile americane au anunţat săptămîna trecută scăderi-record pentru piaţa din SUA, de 15,8% în pieţele imobiliare din primele 20 de oraşe americane ca mărime în numai un an. Cum valoarea activelor băncilor a scăzut, băncile au raportat pierderi sau scăderi de profit, ceea ce a dus la prăbuşirea acţiunilor lor pe burse. Conform Reuters, Citigroup a pierdut 46,4 miliarde de dolari pînă acum, UBS a pierdut 36,7 miliarde de dolari, Merril Lynch 36,8 miliarde de dolari, AIG – 20,23 miliarde de dolari, HSBC – 18,7 miliarde de dolari, Royal Bank of Scotland – 16,5 miliarde de dolari.

BURSE. O dată cu scăderea titlurilor respective s-a instalat panica pe bursele mondiale. De exemplu, numai de la începutul acestui an, indicele CAC40 al Bursei de la Paris a pierdut 21,62%, indicele DAX al Bursei de la Frankfurt este în minus cu 19,92%. Bursa de Valori Bucureşti a ajuns la minimul ultimilor doi ani, cu scăderi de peste 33% de la începutul anului pentru indicele BET-C, care urmăreşte toate companiile listate la Bucureşti. "Vedetele" în sens negativ sînt cele cinci SIF-uri, care au avut o "hemoragie" medie de 54% raportat la 31 decembrie 2007.

MĂRFURI. Scăderile puternice de pe burse au făcut fondurile de investiţii să treacă de pe acestea pe bursele de mărfuri, în încercarea de a se proteja. Ceea ce a dus la maxime istorice la petrol, aur, platină pe bursele de mărfuri. Dinu Patriciu, preşedintele Rompetrol, aprecia la data de 23 martie 2008 la Arad că preţurile la ţiţei sînt urmare a tranzacţionării de "paper barrel". "Zilnic se tranzacţionează 800 de milioane de barili, în vreme ce fizic se produc 87 milioane de barili de ţiţei în lume", spunea Patriciu. Astfel, ce este peste cantitatea produsă sînt "barili de hîrtie", adică tranzacţii realizate doar în acte.

COMBUSTIBILI. Odată ce barilul a ajuns la 147 dolari pe baril, preţul a antrenat scumpirea directă a carburanţilor. În România, Petrom a efectuat, de la începutul anului pînă în urmă cu două săptămîni, zece majorări de preţ, unele sortimente fiind cu peste 18% mai scumpe faţă de 1 ianuarie 2008. În ultimele două săptămîni, preţul petrolului a scăzut pînă la 123 de dolari, ceea ce a făcut ca atît Petrom, cît şi Rompetrol şi Lukoil să scadă preţurile. Un alt efect al preţurilor mari la petrol este creşterea tarifelor la gaze naturale. Majorarea cu 12,5% a preţurilor de la 1 iulie este consecinţa directă a cotaţiilor internaţionale, ajunse la 480 de dolari pe mia de metri cubi, iar estimările arată că, în decembrie, preţul la gaze ar trebui să ajungă la 600 de dolari pe mia de metri cubi.

CREDITE SCUMPE. Cum majorările de preţ la carburanţi şi energie se văd imediat în preţuri, ceea ce înseamnă o inflaţie mai mare. Banca Naţională a României (BNR) a majorat joi din nou dobînda de referinţă, pentru a şaptea oară consecutiv, cu 0,25 puncte procentuale, pînă la 10,25%. Măsura vine ca urmare a creşterii inflaţiei şi va duce la scumpirea creditelor pentru populaţie. Partea bună este că majorările consecutive ale dobînzii BNR au făcut ca leul să cîştige faţă de euro, de la cursul de 3,7695 din data de 24 ianuarie 2008 pînă la 3,5171 în data de 1 august.

Efecte la Bucureşti

Efectele crizei s-au propagat rapid în piaţa imobiliară din Bucureşti. Preţul terenurilor a scăzut cu 15-20 de procente, apartamentele vechi s-au ieftinit cu aproape 10%, iar dezvoltatorii de proiecte rezidenţiale au din ce în ce mai puţini clienţi. Originea tuturor acestor scăderi este scumpirea banilor pe care băncile îi împrumută pentru creditele imobiliare. Oamenii au înţeles că nu este vremea împrumuturilor. Nici dezvoltatorii de centre comerciale sau de clădiri de birouri nu o duc bine. Aceştia stau cu proiectele finalizate sau aproape de finalizare şi nu prea mai au cui să le vîndă pentru a-şi marca profitul.