Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de Lege 5G
Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional. Măsurile propuse au rolul de a reduce riscurile la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale, prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software.
Punctul cheie e faptul că autorizarea trebuie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform CSAT. Este menţionat şi în proiect că eventualele litigii şi obiecţii se vor analiza în prima instanţă de Curtea de Apel Bucureşti.
Starea actuală/sugestii
Ministerul de Justiţie a avizat favorabil proiectul din punct de vedere constituţional şi legislativ şi nu îşi asumă responsabilitatea pentru elaborarea proiectului şi pentru corectitudinea datelor.
Ce ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea legii? Iată câteva propuneri:
- O justificare temeinică a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării de implementare de echipament 5G, inclusiv cu privire la procedura de retragere a autorizării
- Furnizarea unor detalii suplimentare cu privire la procedura de reglementare. Nu ar fi suficientă publicarea proiectului pe pagina de Internet a iniţiatorului.
- Ministerul Afacerilor Externe trebuie să aibă competența de a se pronunţa cu privire la compatibilitatea soluţiilor cuprinse în demers, cu privire la libera circulaţie a mărfurilor. În plus, măsurile cuprinse în proiect pot avea un aspect anti concurenţial. Consiliul Concurenţei intervine aici pentru a se pronunţa asupra.
- Soluţia care stabileşte condiţiile de emitere a avizului CSAT este neclară în formă actuală şi lipsită de previzibilitate, iar furnizorii nu ştiu ce li se cere mai precis. E nevoie de un set de criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizaţiei.
- Motivarea actului administrativ reprezintă o condiţie de legalitate, iar omisiunea de a institui criterii clare şi obiective reprezintă o problemă gravă. De ce? Deoarece încalcă prevederile art. 1, aliniat (3) şi (5) din Constituție.
Aspectul CES
Săptămâna trecută, pe 22 octombrie, proiectul de lege a ajuns la CES, Consiliul Economic şi Social, pentru avizul obţinut de la următoarele Comisii:
- Comisia pentru dezvoltare economică, competitivitate şi mediu de afaceri
- Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament
- Comisia pentru relațiile de muncă, politică salariată, incluziune socială, protecție socială și sănătate
- Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă
- Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură, Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială
- Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente
- Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile
- Comisia pentru administrație publică și ordine publică
Aici puteţi găsi ordinea de zi a şedinţei Plenului CES din 22 octombrie şi răspunsurile Comisiilor. Observaţi faptul că există doar 3 avizuri favorabile. Comisiile pentru agricultură şi educaţie/tineret au decis în termen de "declinare de competenta", iar Comisia pentru protecţia consumatorului are puncte de vedere, dorind modificări ale legii. Comisia pentru drepturi şi liberaţi ale organizaţiilor societăţii civile a dat aviz nefavorabil.
Ministerul Justiţiei şi observaţiile sale.
Ministerul Justiţiei a avizat favorabil proiectul de lege 5G, dar cu o serie de observaţii. Pe scurt e vorba despre o "justificare temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării". Se cere şi o justificare pentru faptul că i s-a dat Primului Ministru competența de a emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării, având în vedere competenţa sa constituțională. Există sugestia că un organ colegial ar fi mai potrivit.
Citește pe Antena3.ro
Acelaşi Minister indică faptul că Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se pronunţe asupra compatibilităţii soluţiilor cuprinse în actul normativ, iar Consiliul Concurenţei trebuie să stabilească dacă măsurile sunt anti concurenţiale. Tot Ministerul de Justiţie menţionează şi neclaritatea actului normativ şi lipsa de previzibilitate şi de criterii. La final se declină răspunderea pentru acest act normativ, iar Ministerul de Justiţie se declară doar ca organism de analiză din punct de vedere legal şi constituţional, dar doar atât.
Concluzii
Se pare că lucrurile nu se urnesc, iar acum mingea este în terenul altor Ministere, care trebuie să se pronunţe. Tărăgănarea adoptării Legii 5G nu e benefică nimănui, asta e sigur, iar amânarea licitaţiei pentru spectru 5G ne blochează într-un standby etern de lansare a serviciilor 5G în România. Aşa cum am mai precizat în alte editoriale, 5G nu este doar pentru conectivitatea la nivel de utilizator. Are ramificaţii în telemedicină, Internet of Things, oraşe inteligente, flote auto, agricultură, industrie şi multe alte domenii. Aici aflați ce pierde România dacă mai întârzie cu adoptarea 5G.
Operatorii sunt la rândul blocaţi în a-şi realiza proiectele şi atunci când au cuvântul prezintă potenţiale pierderi şi costuri enorme asociate unei posibile înlocuiri de echipament. Costuri reflectate în creşteri de preţuri la nivel de consumator. Practic Ministerul Afacerilor Externe şi Consiliul Concurenţei sunt cele două organisme care vor da forma finală a legii. Va fi interesant de văzut dacă se menţine decizia luată la nivel de Prim-ministru sau va fi creat un organism specializat.
Articol preluat de pe mobilissimo.
