Datorii de 1.639 de euro pe cap de român

Fiecare român are de plătit 1.639 de euro, datorii pe care statul le-a făcut în numele nostru. În ultimul an, datoria publică a crescut cu 7,37 miliarde de euro, ceea ce aduce fiecărui român încă 340 de euro de achitat din cauza incapacităţii guvernamentale.

Nota de plată a împrumuturilor luate pe bandă rulantă de Guvern este creşterea în acest an a datoriei publice cu 30,95 miliarde de lei, circa 7,37 miliarde de euro. Asta înseamnă că în acest an fiecărui român i-a crescut datoria cu 340 de euro. Fiecare dintre noi are acum o datorie de 1.639 de euro, adică de 136,6 de euro pe lună. Aparent nu ne va băga nimeni mâna în buzunar pentru a ne lua aceşti bani.

Practic, datoria se va simţi în scăderea nivelului serviciilor medicale, a învăţământului, în reducerea investiţiilor pe care statul le va face în şosele şi drumuri etc. Şi mai grav, dacă economia nu-şi va reveni rapid, acoperirea datoriilor acumulate de stat va necesita majorări de taxe şi impozite şi va duce la şomaj printre bugetari.

EVOLUŢIE GALOPANTĂ
La începutul acestui an, România avea o datorie publică de 109,75 miliarde de lei, echivalentul a 21,78% din PIB. La sfârşitul lunii octombrie, datoria a urcat până la 138 miliarde de lei (32,85 miliarde de euro), ajungând la 27,6% din PIB, iar în ultimele două luni ale anului a mai urcat cu 2,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă 2,7 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice. Deci, la finele anului datoria publică a ţării va ajunge la 35,55 miliarde de euro.

Dacă împărţim această sumă la 21.680.974 de români, obţinem o datorie de 1.639 de euro pe cap de locuitor, din care 340 de euro au fost contractaţi numai în ultimul an.

NEVOIA DE BANI
Guvernul nu a fost în stare să încaseze la bugetul de stat sumele necesare pentru funcţionarea statului şi a fost nevoit să se împrumute pentru a plăti pensiile şi salariile. Cum a făcut rost de bani? A emis titluri de stat în lei sau în valută pe care băncile le-au cumpărat, fiind interesate de dobânzile sigure. Valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 63 miliarde de lei, circa 14,8 miliarde de euro, de şase ori mai mult faţă de suma atrasă în intervalul similar din 2008 şi de aproape cinci ori peste împrumuturile din anul 2008.

Majoritatea au fost emise pentru trei luni, fiind destinate acoperirii nevoilor de finanţare imediate. În plus, Ministerul Finanţelor Publice a realizat în 2009 trei licitaţii de titluri de stat în valută, în cadrul cărora a atras de pe piaţa internă aproape 2,62 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm nici banii primiţi de la FMI, din primele două tranşe, ce însumează 6,9 miliarde de euro.

Însă trebuie menţionat că dobânda aferentă banilor de la FMI este aproape la jumătate în comparaţie cu cea de pe pieţele internaţionale şi incomparabil mai mică faţă de împrumuturile pe termen scurt pe care Finanţele le iau de la băncile comerciale din ţară şi pe care le tot rostogolesc lună de lună. Deci, dacă tragem linie şi adunăm, statul s-a împrumutat cu circa 24,9 miliarde de euro în acest an.

GRAD DE RISC
România este pe locul 12 într-un top al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al datoriei publice, conform CMA în Global Sovereign Credit Risk Report. Asta face aproape imposibil un împrumut de pe piaţa externă, ceea ce forţează Ministerul de Finanţe să apeleze tot la băncile comerciale din ţară. Deşi în urmă cu şase-şapte luni Finanţele pregăteau o ieşire pe piaţa externă printr-o emisiune de eurobonduri, acum această variantă a căzut, mai ales după ce FMI a anunţat amânarea tranşei din decembrie.

Lipsa de bani cu care s-a confruntat Ministerul Finanţelor Publice s-a agravat după decizia Fondului Monetar Internaţional de a amâna pentru luna ianuarie tranşa a treia, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care trebuia să intre în ţară în decembrie.

 

Ce va fi la anul
Continuarea cheltuielilor bugetare în acelaşi ritm în 2010 este cel mai mare risc pentru România, întrucât sectorul public va absorbi resursele de pe piaţă, lăsând mai nimic pentru cel privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu.

"Sigur că cel mai mare risc pe care îl are România este să continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piaţă, şi lasă mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice. Ar fi un risc şi stimularea în continuare a importurilor şi consumului, aşa cum s-a făcut în perioada de creştere din ultimii trei - patru ani, şi prevăd, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o măsură care să sprijine creşterea economiei româneşti", a mai opinat Negriţoiu.