Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Indolenţa, lenea, iresponsabilitatea şi, nu în ultimul rând, incompetenţa autorităţilor statului blochează de aproape opt luni alocarea a 35 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile în sănătate.
Iar paguba în sine nu e doar suma respectivă, cât faptul că nu avem infrastructura medicală ce trebuia să apară prin investirea banilor, adică zece centre de cercetare ce urmau să fie realizate în ţară. Şi după aceea autorităţile care clamează de fiecare dată cum absorbţia de fonduri europene e o prioritate pentru Guvern se miră că doctorii români pleacă în Franţa. Şi dacă până acum oficialii se tot plângeau că nu există proiecte, iată că avem situaţia inversă: există proiecte deja aprobate, există finanţare, numai că actele normative se blochează în birocraţia dintre ministere de luni bune. Şi pe urmă se aşterne uitarea.
Dar să o luăm metodic. Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) s-au depus la 22 octombrie 2009 cereri de finanţare nerambursabilă în valoare de 550 de milioane de lei pe mai multe domenii: agricultură, energie, mediu, materiale inovative şi sănătate. Din total, 63,3 milioane de lei au ajuns la sănătate. La 28 iulie 2010, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a făcut alegerea: câte trei din fiecare arie tematică. Partea de sănătate a scârţâit de la început, când autorităţile au anunţat că vor aduce evaluatori străini care să aleagă proiectele. Iar lista cu aceştia a fost pierdută, astfel încât nu a mai apărut niciodată, după cum ne-au spus surse familiare problemei.
Şi acum începe şi partea frumoasă: punctajul s-a compus din două categorii, o parte care este evaluarea proiectului în sine şi încă una care consta în acordarea a opt puncte dacă unităţile care cereau fonduri erau atestate sau zece puncte dacă erau acreditate. Numai că unii „doctori deştepţi” şi-au „tunat” punctajele, luând acreditare când nu trebuiau să aibă decât atestare. Să detaliem. Acreditările se pot da, conform legislaţiei, de Colegiul Consultativ sau de Academia de Ştiinţe Medicale. Acreditare pot lua teoretic doar unităţile de interes naţional, precum Institutul Cantacuzino sau Institutul Naţional Victor Babeş. Potrivit HG 551/2007, instituţiile care nu fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional nu pot fi acreditate, indiferent de punctajul obţinut în urma procesului de evaluare.
Numai că au apărut opt spitale care au ocolit Colegiul Consultativ şi au luat acreditare direct de la Academia de Ştiinţe Medicale. Ceea ce din start le-a dat două puncte în plus. Văzând asta, au început să se acrediteze pe parcurs şi alţii. Dar autorităţile ce au făcut? Au decis ca aceia care au venit din start cu zece puncte să rămână cu ele, iar cei care au venit cu atestarea pe parcurs au rămas cu opt, creând discriminări. Aşa s-a făcut ca Spitalul de Urgenţă Timişoara să apară iniţial cu 28 de puncte, maximul atins în concurs, şi punctaj de acreditare. Ulterior a rămas cu 26 de puncte, dar tot a fost declarat câştigător, deşi au fost cinci proiecte cu 26 de puncte. Iniţial s-au ales trei proiecte, pentru care s-au dat banii iniţiali. Dar exact cum arată anexa la Decizia ANCS 9902/28.07.2010, s-au mai găsit bani din „Fonduri suplimentare şi corecţii financiare în vederea reducerii dezechilibrelor”. Pe româneşte, s-a găsit o portiţă legală pentru a se da banii pe ideea că se fac corecţii, astfel încât să fie şi pe alte regiuni de dezvoltare decât Bucureşti-Ilfov. Tot aşa a mai primit bani şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.
Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs: europenii şi-au dat seama că s-a alocat prea puţin la sănătate, doar 8% din total şi cu o rată de succes de doar 13%. Aşa că alocă 35 de milioane de euro pentru următoarele zece proiecte, care au rămas în lista de rezervă, dar au luat punctaj de calificare. Aşa că ANCS a întocmit un proiect de Hotărâre de Guvern care să deblocheze exact aceste fonduri. Proiectul a fost lansat în dezbatere publică pe 5 noiembrie şi de atunci nu se mai ştie nimic despre el. Acesta se plimbă între ANCS, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei – prin care se derulează POS CCE şi Ministerul Finanţelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).
Un document guvernamental trimis către Comisia Europeană şi citat de Mediafax spunea la 21 noiembrie 2010 că până la sfârşitul lunii ianuarie 2011 vor fi lansate spre contractare proiecte întârziate sau se va solicita Comisiei Europene realocarea fondurilor către domenii „mai dinamice” din punctul de vedere al capacităţii de absorbţie ori către alte Programe Operaţionale. Or, luna ianuarie e aproape terminată. Acelaşi raport menţiona că una dintre principalele probleme identificate de Guvern şi prezentate este riscul „dezangajării” fondurilor de Comisia Europeană (CE) începând cu 31 decembrie 2011, în absenţa unei planificări riguroase pe termen lung a ţintelor de contractare, plăţilor şi declarării cheltuielilor către Executivul de la Bruxelles, însoţită de o monitorizare strictă a acestor ţinte.
Citește pe Antena3.ro
În ciuda solicitărilor noastre, nici Ministerul de Finanţe, nici cel al Educaţiei şi nici ANCS nu au comentat pe temă.
