Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Multe dintre problemele agriculturii din România își au rădăcinile în perioada regimului comunist dictatorial, când oamenilor li s-au confiscat terenurile, pentru a se înființa cooperative. Deși Uniunea Europeană a dat finanțări de 2 milioane de euro, anul trecut, pentru înființarea de cooperative, cei mai mulți români au refuzat să se asocieze, doar pentru că termenul „cooperativă” încă le dă fiori. Oamenii se gândesc încă la naționalizarea forțată, colectivizare, muncă silnică, înfometare, plata cu ziua și eliminarea dreptului la pensie, când aud de cooperative.
Chiar și tinerii care nu au trăit în vremea când existau Cooperativele Agricole de Producție (CAP) resping din start ideea și refuză să folosească acești bani, în multe zone din țară, pentru că știu de la părinții și buniciilor câtă suferință le-au adus aceste forme de agricultură. În plus, cei care au lucrat în regim „zi-lumină” la CAP, pe propriile terenuri naționalizate, iar astăzi nu au nici măcar dreptul la pensie, reprezintă pentru foarte mulți români imaginea cooperativizării. Consultanții în accesarea fondurilor europene care au încercat să-i convingă pe români să se asocieze, pentru a putea folosi nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru fiecare cooperativă, au întâmpinat rezistență din partea fermierilor mici și mijlocii, iar foarte mulți au refuzat banii. În ultima perioadă, cei mai mulți bani pe care-i oferă Uniunea Europeană pentru agricultură au fost destinați cooperativelor. De anul acesta se pot accesa fonduri nerambursabile de până la două milioane de euro pentru fiecare cooperativă, dar românii nu s-au înghesuit să facă absorbție, deși exemplele de succes din UE sunt multiple, iar Comisia Europeană acordă cele mai mari finanțări pentru aceste modele de asociere.
„Prima reacție a fost să mă linșeze”
Astăzi, business-ul cooperativelor din România se ridică doar la 1,8% din valoarea producției vegetale totale, țara noastră fiind pe ultimul loc din UE, în privința cooperativizării. La nivel local, în România există 68 de cooperative agricole și 24 de asociații ale organizațiilor de producători, în timp ce Franța are 2.400, fiind țara cu cel mai mare număr de cooperative agricole. Cooperativele din Franța rulează 84,3 milioane de euro pe an și au o cotă de piață de peste 50% în sectoarele în care activează. Același model de business poate fi aplicat și în România, dacă românii ar putea depăși trauma provocată de dictatura comunistă. „Când am mers în Vrancea, să le explic oamenilor ce avantaje au, dacă se constituie în cooperativă, mai aveau puțin și mă linșau. E foarte greu să mergi la oamenii care au avut de suferit în perioada comunistă, în zone unde s-a lăsat cu vărsare de sânge, unde le-au murit rudele apropiate, să le spui că vrei să înființezi cooperative. Automat se gândesc la colectivizarea forțată din anii ’50 și prima reacție e să vrea să te omoare. Cu toate acestea, am reușit să-i conving pe unii dintre ei să intre în asociere și să acceseze fonduri”, a explicat, pentru Jurnalul, un consultant cu experiență de 15 ani în acest domeniu, care a gestionat proiecte de succes care însumează zeci de milioane de euro.
Reticența celor păcăliți de escroci
Același consultant a-ncercat să explice oportunitatea și fermierilor din alte județe, dar fără succes. „În județul Dâmbovița am avut câteva întâlniri cu proprietarii de terenuri care pot face producție de fructe sau au deja mici ferme de animale. Deși în nordul județului nu au fost afectați de colectivizarea forțată, am întâlnit acolo o rezistență mai mare față de ideea de cooperativizare decât acolo unde s-a lăsat cu vărsare de sânge. E și mai ciudat să vezi că oameni care nu au suferit la fel de mult precum ceilalți se gândesc acum la cooperativizare ca la ceva care i-ar putea lăsa fără terenuri și fără avere, ca în perioada comunismului”, mai povestește consultantul. De cealaltă parte a baricadei, fiecare mic fermier vine cu propria explicație. „Noi avem oricum producție. Am putea să ne dezvoltăm cu banii pe care UE îi oferă pentru proiectele cooperativelor, dar e foarte greu să convingem pe cineva să intre cu noi în asociere. Fiecare, aici, este pe cont propriu, iar atunci când vine cineva să le ofere ceva, mulți au impresia că vor fi păcăliți. Fiecare se gândește că ceilalți vor lua mai mulți bani sau că vor încerca să-și păcălească partenerii. Sincer, decât să ne legăm la cap, și noi preferăm să mergem mai departe ca până acum. Dacă am putea să luăm bani pentru proiecte care nu presupun constituirea unei cooperative, ar fi mult mai bine”, a explicat, pentru Jurnalul, proprietara unei ferme de nivel mijlociu din nordul județului Dâmbovița. Această mentalitate este aproape generalizată în mediul rural din România, individualismul fiind răspunsul la colectivizarea forțată din cei 50 de ani de dictatură comunistă. Chiar dacă Uniunea Europeană vrea să impună mentalitatea comunitară, asociativă, este greu, spre imposibil, să schimbe în atât de scurt timp mentalitatea unui popor care a ajuns să urască și să respingă din start tot ce amintește de chinurile comunismului, după ce oamenii abia au reușit să-și recupereze terenurile confiscate de stat.
„Țepele” unor consultanți i-au speriat și mai tare pe oameni
Unii dintre fermierii mici și mijlocii care nu vor să se asocieze și chiar resping orice posibilitate de a accesa bani europeni spun că în ultimii ani s-a-ntâmplat cel puțin o dată să fie păcăliți de firme de consultanță sau să fi fost păcălite persoane apropiate. „O cunoștință de-a noastră s-a bucurat că a intrat într-un proiect cu finanțare din fonduri europene, acum câțiva ani. Ar fi trebuit să aibă bani să-și construiască și să-și utileze ferma de vaci, dar era să piardă tot, pentru că nu se pricepea, iar patronul firmei de consultanță care a atras-o în proiect s-a dovedit a fi un escroc. Femeia mai plătește și acum și era să facă infarct când a aflat că au fost probleme cu proiectul și s-ar putea să i se confiște animalele, pentru că a făcut consultantul «mânării» cu fondurile europene, iar oamenii cinstiți pe care i-a atras n-au știut nimic. Or fi și oameni cinstiți care vin să facă proiecte cu noi, dar noi nu știm cum să-i verificăm și sunt foarte mulți escroci”, a povestit, pentru Jurnalul, un fermier din județul Brăila. Astfel de povești există în multe locuri din țară, iar fermierii preferă acum să se ferească de cei care vin cu intenții bune, din cauza exemplelor negative din ultima perioadă.
Problema cooperativizării este percepută de foarte mulți români ca o amenințare, din cauza traumelor provocate de regimul totalitar comunist. Mulți consideră că vor pierde terenurile abia recuperate, la fel cum s-a-ntâmplat în vremea colectivizării forțate.
