De la “Noi vrem pământ !”, la “Vrem apă”

Pentru cei mai mulţi dintre fermieri anul 2020 a fost un dezastru. Seceta le-a distrus recoltele, iar statul i-a sprijinit mai mult din vorbe. Acum avem producţii mai mici la toate culturile, în timp ce preţurile produselor alimentare la raft s-au majorat permanent în ultimele luni pe fondul creşterii importurilor. În timp ce solicitările fermierilor continuă să fie ignorate, România este cea mai vulnerabilă țară din UE, din punctul de vedere al siguranței alimentare, în cazul prelungirii crizei generate de epidemia de coronavirus.

La începutul verii, mai multe asociaţii ale fermierilor şi din industria alimentară lansau un apel către Guvern şi propuneau un plan de măsuri pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea celor două sectoare. Programul, denumit “Viitorul agriculturii și industriei alimentare românești”, atrăgea atenţia că, în lipsa măsurilor înscrise în el, atât agricultura, cât şi industria alimentară vor avea de suferit în acest an în care peste criza economică s-a suprapus o secetă puternică. Autorităţile au rămas însă indiferente, refuzând sistematic un dialog real.

Preţ mai mic, cheltuieli mai mari

Una dintre semnatarele programului era Federaţia Naţională Cartoful din România, ai cărei reprezentanţi spun acum că fără un plan urgent de măsuri, această cultură este condamnată la dispariţie. În ultimii ani suprafața cultivată cu cartofi a scăzut din cauza lipsei materialului de plantare valoros, a sistemelor de irigaţii, a depozitelor, a instabilităţii prețurilor etc. Pe de altă parte, cartoful pentru consum se valorifică cu greu de către fermieri pe piață și la prețuri, de multe ori, sub prețul de cost, în timp ce consumatorul final cumpără cartofii la prețuri de două-trei ori mai mari, spune Romulus Oprea, preşedintele federaţiei. Anul acesta, prețul cartofilor este sub jumătate față de anul trecut, în condiţiile în care imputurile s-au scumpit.

Astăzi agricultura şi industria alimentară sunt într-o criză mai mare decât la începutul pandemiei. Ministerul Agriculturii şi Guvernul României s-au limitat doar la declaraţii şi promisiuni şi nu au luat nicio măsură concretă. Pentru ei mai important a fost să verifice investiţiile făcute de fostul guvern în sistemul de irigaţii. Puteau să facă acest lucru, dar fără să blocheze funcţionarea staţiilor de irigaţii modernizate. Incompetenţa şi tratarea cu indiferenţă a problemelor din agricultură şi industria alimentară ne-au adus într-o situaţie dezastruoasă.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei SINDALIMENTA

Ce vor fermierii

Cultivatorii de cartofi cer Guvernului adoptarea unui plan de măsuri pe termen scurt şi lung, care să prevadă un sprijin clar. Astfel, se cere acordarea unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați, majorarea subvenţiilor, clarificarea situației privind despăgubirea producătorilor ale căror culturi sunt afectate de dăunători, repararea sistemelor de irigaţii etc. De asemenea, ei mai cer, printre altele, demararea Programului ”Primul depozit de cartofi”, după modelul ”Primul siloz”, pentru a încuraja producătorii de cartofi să-și construiască depozite specializate cu climat controlat.

MADR a promis, dar a uitat

În primăvară, ministrul Agriculturii promitea investiţii în refacerea sistemului de irigaţii şi spunea că vor fi irigate în acest an 800.000 de hectare. În ciuda secetei, despre care specialiştii spun că este cea mai gravă din ultimii 50 de ani, nu am reuşit să irigăm mai mult de 200.000 de hectare. Toamna a venit cu temperaturi la fel de ridicate, iar meteorologii ne anunţă că vom avea în continuare parte de un anotimp foarte călduros. Există multe judeţe unde fermierii nu pot pregăti terenurile pentru culturile viitoare, iar deficitul de apă din sol este foarte mare. În aceste condiţii, specialiştii spun că vor fi afectate şi recoltele de anul viitor.

“Vrem Apă”, mesajul fermierilor dobrogeni

“Vrem Apă” este mesajul lansat de Grupul de Inițiativă Civică a Fermierilor Dobrogeni care joi, 10 septembrie, timp de trei ore, pe terenul dintre localitățile Comana și Negru Vodă, din utilajele fermierilor au scris acest mesaj. Ei au tras un semnal de alarmă, cerând autorităților să găsească soluții pentru combaterea secetei care afectează puternic zona Dobrogei. „Am fost invitați la discuții, la Ministerul Agriculturii, unde am reușit să smulg promisiunea secretarului de stat George Scarlat că va aloca o sumă consistentă județului Constanța și județului Tulcea, Dobrogea fiind zonă aflată în pericol de deșertificare. Astfel, din cei 6,5 miliarde de euro care vor veni, de la Comisia Europeană, pentru agricultură, 3,5 miliarde de euro sunt pentru irigații, iar din aceștia, avem promisiunea că se vor aloca aproximativ 490 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului de irigații din județul Constanța şi 120 de milioane de euro pentru cel din județul Tulcea”, a explicat, pentru Jurnalul, Răzvan Filipescu, reprezentantul fermierilor dobrogeni.

Inginerie financiară win-win

Răzvan Filipescu a propus Guvernului și o soluție de sprijin fiscal pentru agricultorii care au ajuns, din cauza calamităților din acest an, în imposibilitate de plată. „Măsura pe care o propunem este suspendarea ratelor la finanțările acordate de bănci și de societățile de leasing pentru utilaje și echipamente agricole, pentru terenuri și investiții în active agricole, plus prelungirea pe o perioadă similară a maturității creditelor. Dacă se suspendă plata ratelor pe un an, se prelungește și creditul cu un an. Este o măsură fără impact bugetar, pentru că băncile nu mai calculează provizioane pentru debitorii aflați în dificultate, aceștia nu vor mai fi raportați în centrala riscurilor de credite, astfel încât instituțiile bancare vor raporta un profit mai mare, iar statul urmează să încaseze sume suplimentare la buget, prin impozitul pe profit. Orice provizion este o cheltuială pentru bancă, astfel încât băncii îi scade profitabilitatea. Prin eliminarea provizioanelor, băncile vor raporta profit normal, statul are de câștigat, iar fermierilor le sunt salvate afacerile, ceea ce este un beneficiu, pe termen lung, și pentru bănci”, a explicat Răzvan Filipescu, cel care a făcut propunerea încă din luna mai. „Încă este discutată propunerea noastră, între Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așteptăm să ia o decizie”, a mai spus acesta.