Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe de altă parte, se așteaptă o contracție a consumului ca efect al scăderii economice. Impozitele vor contribui mai mult la susținerea încasărilor statului din acest an datorită taxelor excepționale aplicate companiile energetice, dar veniturile din TVA ar putea crește într-un ritm mai lent, pe măsură ce consumul slăbește, potrivit raportului trimestrial privind evoluția economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) realizat de banca italiană UniCredit.
În aceste condiții, specialiștii UniCredit Research notează că PIB-ul ar putea crește cu aproximativ 6,4% anul acesta, dar mărirea de anul viitor s-ar putea reduce la doar 1%. Se estimează că foștii factori de creștere, cum ar fi lucrările de construcții și infrastructură vor influența majorarea din cauza scăderii cererii de locuințe și a reducerii investițiilor publice. „Dacă anul viitor sunt convocate alegeri anticipate, un deficit bugetar de peste 6% din PIB ar putea menține creșterea economică peste 2%. Inflația a atins un vârf și ar putea încheia 2023 la aproximativ 8,4%. Inflația anuală a atins, probabil, un vârf de 15,3%, dar scăderea nu va fi nici rapidă și nici lină. Cu limitările de preț la energie în vigoare până în august 2023, ne așteptăm ca inflația să scadă la o singură cifră în aprilie 2023 și să se încheie anul viitor la aproximativ 8,4%”, se arată în raportul citat. În acest context, este de așteptat ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze dobânda cheie de politică monetară până la 6% în noiembrie 2022 și să se oprească acolo.
„Multe companii au fost nevoite să închidă producția pe perioade limitate de timp din cauza exploziei prețurilor la energia electrică și gaze. Situația este critică în rândul producătorilor de chimicale (în special îngrășăminte) și de metale. Producția de produse din lemn, produse alimentare și materiale de construcții a scăzut brusc în timpul verii, în timp ce unele sectoare tradiționale de export, cum ar fi automobilele, se străduiesc să își revină. În plus, extracția de cărbune, petrol și gaze este probabil să se reducă și mai mult, la fel ca și serviciile de agrement și transport”.
raportul trimestrial UniCredit Research
Criza energetică aduce riscuri economice
Deficitul bugetar s-ar putea micșora la aproximativ 6% din PIB în 2022 și la 5% din PIB în 2023. În timp ce costul subvențiilor energetice și al transferurilor către companiile energetice ar putea fi în jur de 5% din PIB, veniturile suplimentare încasate de stat de la companiile energetice ar putea depăși 50 de miliarde de lei (3,6% din PIB), ceea ce ar permite guvernului să mențină deficitul bugetar la aproximativ 6% din PIB în 2022. Un deficit de aproximativ 7% din PIB (în conformitate cu estimarea Consiliului Fiscal) ar putea fi luat în calcul, dacă subvențiile la energie depășesc actualele estimări.
… și riscuri politice
O reducere suplimentară a deficitului la aproximativ 5% din PIB în 2023 este posibilă dacă prețurile energiei scad, dar cheltuielile preelectorale reprezintă o amenințare. Rotația planificată a premierilor, de la PNL la PSD, ar putea aduce incertitudine politică. În 2023, pensiile sunt de așteptat să crească cu 12%, iar salariul minim, cu 17,6%. În timp ce subvențiile pentru energie sunt planificate să se încheie în august 2023, acestea ar putea fi prelungite până în iarna 2023-2024. „În opinia noastră, o potențială recesiune economică în această iarnă crește probabilitatea unor derapaje fiscale în 2023”, spun analiștii în raportul lor.
În ceea ce privește prognoza de curs valutar, raportul băncii italiene estimează un leu/euro aproape de 4,95 la sfârșitul anului, iar o depășire a barierei de 5 lei pentru un euro poate fi luată în calcul, dacă inflația ar crește.
Fără opțiuni pentru creșterea producției de energie
Alianța de guvernare, care cuprinde social-democrații (PSD), liberalii (PNL) și partidul minoritar maghiar (UDMR), încearcă să minimizeze riscurile care urmează (energetic – n. red), concentrându-se pe gazul disponibil, arată raportul. Situația este însă mai dificilă când vine vorba de energia electrică, atât din punctul de vedere al furnizării, cât și al prețurilor. România este una dintre puținele țări din UE care are producție de gaz și electricitate, dar producția a scăzut în 2022 față de 2021, în ciuda creșterii prețurilor. Epuizarea rezervelor de gaze, seceta care a afectat producția hidro și probleme financiare în sectorul termoenergetic explică această problemă. În acest context, România are puține opțiuni pe termen scurt pentru a stimula producția de energie electrică după ani de subminare a proiectelor de energie verde, a proiectelor de exploatarea onshore și offshore a gazelor, la care s-au mai adăugat întârzierile cronice în dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă și reducerea consumului de cărbune pentru diminuarea poluării, este una din concluziile raportului.
