Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votul negativ al celor două comisii creează terenul propice pentru ca la începutul lunii iulie plenul Parlamentului European să respingă decizia Comisiei Europene. Deși eurodeputații din cele două comisii recunosc rolul energiei nucleare și al gazelor fosile în garantarea aprovizionării stabile cu energie în timpul tranziției către o economie verde, ei au considerat că cele două surse nu respectă criteriile pentru activități economice durabile din punct de vedere ecologic, așa cum sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul taxonomiei al Comisiei Europene.
Parlamentul și Consiliul Europei au termen până pe 11 iulie să decidă dacă se opun propunerii Comisiei Europene de a include energia nucleară și gazele naturale în standardele ecologice impuse de strategia Green Deal. În cazul în care majoritatea absolută a deputaților europeni (353) se va opune, executivul comunitar va trebui să o retragă sau să o modifice. Comisia Europeană a aprobat în februarie includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor din tranziția spre decarbonizare. „Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant”, arăta la vremea respectivă executivul comunitar prin intermediul unui comunicat.
Investiții majore se vor bloca
Includerea celor două surse de energie pe lista verde a UE ar putea genera multe investiții private în noi proiecte care ar putea astfel să beneficieze de susținerea financiară a Bruxelles-ului. Centralele pe gaz din taxonomia UE trebuie să înlocuiască instalațiile care utilizează cărbune, petrol și alți combustibili fosili grei, iar emisiile lor trebuie să scadă sub limita de 270 grame de CO2 pe kilowatt oră. De asemenea, ele vor trebui să treacă la gaze cu emisii scăzute de carbon până în 2035 și să se supună inspecțiilor regulate. La rândul lor, centralele nucleare vor trebui să respecte standarde înalte de siguranță și să minimizeze cantitatea de deșeuri radioactive pentru a face parte din taxonomie. Astfel, ar urma să primească eticheta de investiție sustenabilă și investițiile în modernizarea centralelor nucleare existente (retehnologizări până în 2040) și în proiectele pentru construirea de noi centrale (cu autorizații de construcție până în 2045). De asemenea, sunt introduse reguli noi pentru depozitarea deșeurilor radioactive și o serie de alte cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu.
România susține investițiile în sectorul nuclear
Franţa, Finlanda, Cehia şi alte state membre din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, au susţinut includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. În schimb, Austria, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia au dat publicităţii o scrisoare comună în care îşi exprimau opoziţia faţă de includerea centralelor electrice pe gaze pe lista investiţiilor verzi. Creşterea explozivă a preţurilor la energie, în special la gaze naturale, a oferit un argument important în decizia executivului comunitar de a introduce gazele naturale și energia nucleară pe această listă. „Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arăta într-o declaraţie de la sfârșitul anului trecut semnată, printre alte state, și de România.
Proiectele nucleare românești, fără bani europeni
Țara noastră are două proiecte nucleare importante. Primul este retehnologizarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, iar al doilea proiect este amplasarea unor reactoare mobile, cu tehnologie americană. De asemenea, dacă se va mai aplica Strategia de construcție a Unităților 3 și 4, acestea vor trebui să fie finalizate în 2030 și 2031. Toate aceste proiecte ar urma să se realizeze cu sprijin american. În octombrie 2020, România și EXIM US (Banca de Export-Import a SUA) au semnat un EXIM US (Banca de Export-Import a SUA) pentru o finanțare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul nuclear.
Proiectele de gaze, cu finanțarea în aer
În ceea ce privește investițiile în proiectele pe bază de gaze, planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia prevede înlocuirea unor capacități de producție pe bază de cărbune de 1.605 MW cu capacități de circa 1.300 MW în grupuri noi pe gaze naturale și instalarea de 700 MW în parcuri fotovoltaice. De asemenea, se are în vedere și construirea altor centrale pe gaz. Pe de altă parte, România are în derularea, cu fonduri europene, construcția gazoductului BRUA, etapa a II, dar și extinderea rețelelor de gaze și creșterea capacității subterane de înmagazinare a gazelor. În cazul în care aceste investiții nu vor mai fi considerate verzi, România nu va mai primi bani de la Bruxelles pentru realizarea lor și va trebui să caute alte surse de finanțare, evident mult mai scumpe
„După mine este vorba despre o lipsă de decizie și de strategie din partea Comisiei Europene, dar există o influență foarte ciudată, mai ales că avem nevoie de energia produsă pe bază de gaze și din surse nucleare. E posibil să fie și o influență de altă natură, ca să nu spun mai multe, dar parcă se dorește ca Uniunea Europeană să nu-și crească capacitatea de reziliență în cazul în care se dorește renunțarea la gazul rusesc. E o chestiune de securitate energetică a UE. Ori ne trezim, ori ne lăsăm duși de diverse tendințe întreținute de diverse surse. Sper ca Parlamentul European să fie format din oameni care gândesc, care își dau seama ce se întâmplă. UE este în situația în care trebuie să reevalueze o serie de lucruri legate de energie, și asta cât mai repede, până când nu intrăm într-un haos general”.
Ionuț Purica, expert în energie
