x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia romaneasca, la rascruce de socuri

0
Autor: Adrian Vasilescu 01 Aug 2008 - 00:00
Economia romaneasca, la rascruce de socuri Jeff Haynes/


BIOGRAFIA INFLATIEI ● Cum se vad Romania si romanii in oglinda preturilor
Continuam, iata, sa schitam biografia inflatiei pornind de la o cifra socanta: din octombrie ’90 si pina in prezent, inflatia in Romania a crescut de 3.200 de ori. Cum s-a ajuns aici? Sa recapitulam. La 1 noiembrie 1990 a batut gongul liberalizarii preturilor. Printr-o hotarire de guvern. De fapt, Guvernul n-a spus: de azi incepe inflatia. Dar a gindit atunci, in fata unui dezechilibru grav intre bani si marfa, ca poate folosi inflatia pentru a normaliza piata.



BIOGRAFIA INFLAŢIEI ● Cum se văd România şi românii în oglinda preţurilor
Continuăm, iată, să schiţăm biografia inflaţiei pornind de la o cifră şocantă: din octombrie ’90 şi pînă în prezent, inflaţia în România a crescut de 3.200 de ori. Cum s-a ajuns aici? Să recapitulăm. La 1 noiembrie 1990 a bătut gongul liberalizării preţurilor. Printr-o hotărîre de guvern. De fapt, Guvernul n-a spus: de azi începe inflaţia. Dar a gîndit atunci, în faţa unui dezechilibru grav între bani şi marfă, că poate folosi inflaţia pentru a normaliza piaţa.

De atunci, preţurile s-au mişcat fără încetare, în sus şi în jos. De multe ori, chiar de foarte multe ori au intervenit schimbări radicale de la un an la altul. Sau de la o lună la alta. Pentru că am avut parte fără încetare de un adevărat zig-zag inflaţionist.
Din 2000, an de an, preţurile s-au calmat. Am trecut printr-un lung proces de dezinflaţie. Timp de şapte ani şi jumătate. Pînă în vara anului trecut.

În august 2007, parcă pe neaşteptate, inflaţia s-a întors. A reînceput să-şi facă de cap spirala preţurilor.
Regulile jocului s-au schimbat. Sondajele situează inflaţia pe primul loc, înainte de şomaj şi de recesiune economică, între motivele de frică ale românilor. Iar produsele a căror scumpire sensibilizează în cel mai înalt grad populaţia, provocînd nevroze generalizate, sînt pîinea, legumele, uleiul, laptele, curentul electric, benzina, energia termică, telefonul. Tocmai preţurile acestor produse au sărit mereu din matcă, începînd din august 2007, aruncînd în aer bugetele de familie. Şi determinînd, pe scara economiei, un şir lung de probleme greu de rezolvat. Este normal, aşadar, ca populaţia să se teamă de inflaţie.

Se aud însă şi voci ce-şi exprimă o nedumerire: de ce ne preocupă atît de mult inflaţia? Doar în istorie multe ţări au forţat cu succes creşterea PIB-ului în climat inflaţionist. Am făcut-o şi noi în 2007; o facem şi în acest an.

Răspunsul e simplu: pentru că s-au schimbat regulile jocului. Iar noi, într-adevăr, sîntem în al doilea an de creştere economică pe fond inflaţionist… dar economia începe să se supraîncălzească. Nu mai e nici un dubiu că, astăzi, la creşteri economice sănătoase se poate ajunge numai în condiţiile stabilizării preţurilor. Iată de ce şi Fondul Monetar Internaţional, şi Banca Mondială, şi ţările dezvoltate spun răspicat: în politica preţurilor, prezentul e mai puternic decît istoria.

Prezentul a venit cu reguli noi. Le regăsim sintetizate în programul de trecere la euro, care nu admite inflaţii anuale peste 2%. Dar important este ca procesul de calmare a inflaţiei să evolueze în condiţiile menţinerii adevărului preţurilor, al cursurilor acţiunilor şi banilor, al dobînzilor.

VREMEA REA VINE DE DEPARTE. Dacă ani de zile am importat dezinflaţie din zona euro, din Asia şi chiar din America, începînd din august 2007 importăm inflaţie. Îndeosebi din America şi din Asia. Economia noastră e la răscruce de şocuri. Vremea pe planetă s-a stricat, s-a scumpit petrolul, se scumpesc alimentele, în timp ce criza financiară încearcă o răsturnare de planuri: se scumpesc banii şi se ieftinesc activele. Plouă peste tot cu inflaţie, se produc viituri, iar noi nu sîntem bine pregătiţi de vreme rea.

Dar ce înseamnă, de fapt, această temută inflaţie? Întrebat ce este filosofia, un celebru gînditor a răspuns: "Ceea ce toată lumea ştie că este". Sînt tentat să-l parafrazez... Totuşi, voi preciza că inflaţiei i s-au dat, de-a lungul timpului, sute de definiţii. În vremea din urmă, pentru a simplifica lucrurile, s-a ajuns la un consens: prin inflaţie se înţelege creşterea generalizată a preţurilor de consum.

De ce a preţurilor de consum şi nu a celor de producţie? Pentru că preţurile de consum (ceea ce plătim cînd ne facem cumpărăturile zilnice, în magazine) reprezintă o noţiune mai cuprinzătoare: aici se reflectă şi costurile producţiei, şi preţurile de producţie, şi puterea de cumpărare. Chiar şi rata de schimb între moneda naţională şi valute. Deşi, mai degrabă, e invers: inflaţia influenţează rata de schimb. Alături de mulţi alţi indicatori: deficitul bugetar, deficitul de cont curent, productivitatea, calitatea valorilor adăugate. Aşa se explică de ce, timp de 18 ani, de multe ori, în vreme ce inflaţia scădea, rata de schimb rămînea constantă.

Aşadar, în primăvara lui 2007, rata anuală a mişcării preţurilor cobora şi mulţi credeau că, în materie de inflaţie, ce a fost greu cu adevărat a trecut. Dar n-a fost să fie aşa.

MAI AVEM DE ÎNVĂŢAT. Pe nesimţite, vreme de 18 ani, am devenit cu toţii elevi la şcoala inflaţiei. Într-o mult mai mare măsură decît am învăţat, în toţi aceşti ani, la şcoala reformelor economice, încetinite timp îndelungat, a liberalizărilor politice, economice, sociale, culturale, morale, de prea multe ori haotice sau confuze, a privatizărilor, întîrziate şi ele, chiar a deschiderii graniţelor. Inflaţia a fost unicul proces cu o continuitate absolută, care zi de zi, ceas de ceas, ne-a hărţuit pe toţi, fără excepţie. Mai ales că, în toţi aceşti ani, românii au luptat pe faţă cu acest duşman perfid: inflaţia.

Ce am învăţat? Că inflaţia se combate, înainte de orice, cu ofertă generoasă de bunuri şi de servicii.

La 1 noiembrie 1990, cînd a început liberalizarea preţurilor, ne-am trezit în iureşul unei inflaţii galopante. Avea atunci guvernul o alternativă? Da! Extensia ofertei de mărfuri şi servicii pînă la nivelul cererii de consum acoperite cu banii aflaţi în circulaţie. Practic, însă, societatea românească nu era pregătită pentru acest salt calitativ. Îi lipseau acumulările cantitative.

Aşa că s-a ales deschiderea clasică. A fost pus în priză acest aspirator pe care istoria economiei îl cunoaşte sub numele de inflaţie, cu scopul limpede de a absorbi surplusul monetar exprimat prin banii populaţiei şi prin banii publici. Preţurile au tot urcat, într-un sistem ce a folosit două viteze de creştere şi un mecanism complicat de frîne. În 18 ani de inflaţie, preţurile au crescut de 3.200 de ori, înaintînd fie cu viteze de corecţie, necesare trecerii de la economia de comandă la economia de piaţă, fie cu viteze de acomodare, în vederea racordării la temperatura indicată de rezultatele economice. În tot acest timp au fost acţionate numeroase frîne, care au ţinut în loc cînd corecţia, cînd acomodarea. Rezultatul fiind catastrofal: lungirea bolii.

Ce mai avem de învăţat? Am văzut că de 18 ani încoace, fie cu inflaţie, fie cu dezinflaţie, preţurile în România au crescut continuu. Salariile au crescut şi ele, dar saltul a fost mai lent. Un timp. Cît inflaţia a fost deliberat distribuită în rolul de aspirator, cu misiunea de a absorbi surplusul de bani din casieriile întreprinderilor şi de la populaţie... Surplus nu faţă de nevoii, ci faţă de mărfurile şi serviciile existente pe piaţă. Producţia a continuat să scadă şi preţurile au urcat.

Acum însă preţurile cresc mai încet decît salariile. Apare un nou pericol: să se rupă şi mai mult legăturile între muncă şi plata muncii. Inflaţia bîntuie prin lume, importăm şi noi, aşa că atît timp cît nu se înregistrează un plus de eficienţă a muncii, nu au de unde să vină cîştiguri în plus. Dacă, totuşi, pe piaţă ar fi plasaţi mai mulţi bani fără mai multă muncă eficientă, ne-am trezi cu şi mai multă inflaţie. Prin urmare, ce ni s-ar da cu o mînă ni s-ar lua cu alta, iar consumul s-ar restrînge în loc să crească.
Citeşte mai multe despre:   economic,   preţurile,   preţurilor,   inflaţia,   inflatie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Afacere de succes”, floare rară în România

„Afacere de succes”, floare rară în România
Întreprinderile mari și mijlocii din România evoluează slab, comparativ cu aceleași companii din celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Avem cea mai mică proporție de „firme de succes” din total și...

Investiţiile în euro, pe plus, cele în dolari, pe minus

Investiţiile în euro, pe plus, cele în dolari, pe minus
O investiție de 1.000 de lei a adus românului econom, în ultimele 12 luni, un câștig de 20 de lei, dacă a plasat banii în euro, sau o pierdere de 60 de lei, dacă a cumpărat dolari. Anul trecut pe vremea asta, si...

Electrificarea liniei Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, în linie dreaptă 

Electrificarea liniei Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, în linie dreaptă 
Ministrul Transporturilor a anunţat că licitaţia pentru electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor (Oradea) va avea loc în aprilie-mai 2021. Proiectul este estimat la 1,8...

România, pe ultimul loc în UE la sănătate

România, pe ultimul loc în UE la sănătate
Cei mai puțini bani pentru sănătate dintre statele UE îi alocă România, cu 580 de euro pe locuitor, în anul 2018, arată datele Eurostat. Media la nivelul blocului  comunitar deste de 2982  de...

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 
Galerie Foto Anul 1918, anul Marii Uniri, transformă România într-un jucător pe scena economică mondială cu un potenţial economic mult mai mare datorită noilor teritorii pe care le redobândea după încheierea Primului Răzb...

Câștig de 39% la Bursa de Valori

Câștig de 39% la Bursa de Valori
Acțiunile Electroputere au crescut cel mai mult săptămâna trecută, la Bursa de Valori București (BVB), înregistrând un salt al prețului de 38,89%. Pe locurile următoare în acest clasament se află titlurile CO...

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme
Compania Transelectrica trebuie să recupereze creanțe în valoare de 47,5 milioane de lei pentru transportul electricității. Cea mai mare parte a banilor, respectiv 26,9 milioane de lei, sunt sume...

O firmă de pază cere insolvența Tarom

O firmă de pază cere insolvența Tarom
Compania de pază Rino Guard Slobozia a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva operatorului național de transport aerian Tarom, conform portalului just.ro. Firma de protecție și gardă a ...

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor
Dintre cheltuielile aferente unei gospodăriile din UE, circa 23,5% au fost necesare pentru utilități, respectiv apă, electricitate, combustibili în anul 2019, arată datele Eurostat.  Acestea sunt mai mari...

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat, luni, la Timișoara, că Guvernul PNL nu va introduce noi taxe. De asemnea, acesta a menționat că va propune în ședința de guvern din această săptămână ca data...

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020
Insolvențele au scăzut cu 10,91% în primele zece luni din acest an, raportat la aceeași perioadă de anul trecut. Au fost 4.606 insolvențe declarate de societăți comerciale și persoane fizice autorizate (PFA),...

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări
Galerie Foto Dacă se păstrează actualul nivel de finanţare, autorităţile au nevoie de 350 de ani doar pentru consolidarea clădirilor rezidenţiale din clasa I de risc seismic, identificate în urma expertizelor realizate la î...

Bani din Germania: 5.000 euro/camion

Bani din Germania: 5.000 euro/camion
Companiile de transport rutier din România care au achitat taxe de drum în Germania mai au termen până vineri, 4 decembrie 2020, pentru a se înregistra în vederea rambursării unei părți din taxele achitate în...

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea
Veniturile bugetului general consolidat au atins la sfârşitul lunii octombrie 263,47 miliarde de lei, marcând o creştere cu circa 2,4 miliarde de lei faţă de perioada similară a anului trecut. Deşi ministrul...

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia
Planul de investiții al Transgaz pentru intervalul 2020-2029 a fost aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Acesta prevede proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro, transmite...
Serviciul de email marketing furnizat de