x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia romaneasca, la rascruce de socuri

0
Autor: Adrian Vasilescu 01 Aug 2008 - 00:00
Economia romaneasca, la rascruce de socuri Jeff Haynes/


BIOGRAFIA INFLATIEI ● Cum se vad Romania si romanii in oglinda preturilor
Continuam, iata, sa schitam biografia inflatiei pornind de la o cifra socanta: din octombrie ’90 si pina in prezent, inflatia in Romania a crescut de 3.200 de ori. Cum s-a ajuns aici? Sa recapitulam. La 1 noiembrie 1990 a batut gongul liberalizarii preturilor. Printr-o hotarire de guvern. De fapt, Guvernul n-a spus: de azi incepe inflatia. Dar a gindit atunci, in fata unui dezechilibru grav intre bani si marfa, ca poate folosi inflatia pentru a normaliza piata.



BIOGRAFIA INFLAŢIEI ● Cum se văd România şi românii în oglinda preţurilor
Continuăm, iată, să schiţăm biografia inflaţiei pornind de la o cifră şocantă: din octombrie ’90 şi pînă în prezent, inflaţia în România a crescut de 3.200 de ori. Cum s-a ajuns aici? Să recapitulăm. La 1 noiembrie 1990 a bătut gongul liberalizării preţurilor. Printr-o hotărîre de guvern. De fapt, Guvernul n-a spus: de azi începe inflaţia. Dar a gîndit atunci, în faţa unui dezechilibru grav între bani şi marfă, că poate folosi inflaţia pentru a normaliza piaţa.

De atunci, preţurile s-au mişcat fără încetare, în sus şi în jos. De multe ori, chiar de foarte multe ori au intervenit schimbări radicale de la un an la altul. Sau de la o lună la alta. Pentru că am avut parte fără încetare de un adevărat zig-zag inflaţionist.
Din 2000, an de an, preţurile s-au calmat. Am trecut printr-un lung proces de dezinflaţie. Timp de şapte ani şi jumătate. Pînă în vara anului trecut.

În august 2007, parcă pe neaşteptate, inflaţia s-a întors. A reînceput să-şi facă de cap spirala preţurilor.
Regulile jocului s-au schimbat. Sondajele situează inflaţia pe primul loc, înainte de şomaj şi de recesiune economică, între motivele de frică ale românilor. Iar produsele a căror scumpire sensibilizează în cel mai înalt grad populaţia, provocînd nevroze generalizate, sînt pîinea, legumele, uleiul, laptele, curentul electric, benzina, energia termică, telefonul. Tocmai preţurile acestor produse au sărit mereu din matcă, începînd din august 2007, aruncînd în aer bugetele de familie. Şi determinînd, pe scara economiei, un şir lung de probleme greu de rezolvat. Este normal, aşadar, ca populaţia să se teamă de inflaţie.

Se aud însă şi voci ce-şi exprimă o nedumerire: de ce ne preocupă atît de mult inflaţia? Doar în istorie multe ţări au forţat cu succes creşterea PIB-ului în climat inflaţionist. Am făcut-o şi noi în 2007; o facem şi în acest an.

Răspunsul e simplu: pentru că s-au schimbat regulile jocului. Iar noi, într-adevăr, sîntem în al doilea an de creştere economică pe fond inflaţionist… dar economia începe să se supraîncălzească. Nu mai e nici un dubiu că, astăzi, la creşteri economice sănătoase se poate ajunge numai în condiţiile stabilizării preţurilor. Iată de ce şi Fondul Monetar Internaţional, şi Banca Mondială, şi ţările dezvoltate spun răspicat: în politica preţurilor, prezentul e mai puternic decît istoria.

Prezentul a venit cu reguli noi. Le regăsim sintetizate în programul de trecere la euro, care nu admite inflaţii anuale peste 2%. Dar important este ca procesul de calmare a inflaţiei să evolueze în condiţiile menţinerii adevărului preţurilor, al cursurilor acţiunilor şi banilor, al dobînzilor.

VREMEA REA VINE DE DEPARTE. Dacă ani de zile am importat dezinflaţie din zona euro, din Asia şi chiar din America, începînd din august 2007 importăm inflaţie. Îndeosebi din America şi din Asia. Economia noastră e la răscruce de şocuri. Vremea pe planetă s-a stricat, s-a scumpit petrolul, se scumpesc alimentele, în timp ce criza financiară încearcă o răsturnare de planuri: se scumpesc banii şi se ieftinesc activele. Plouă peste tot cu inflaţie, se produc viituri, iar noi nu sîntem bine pregătiţi de vreme rea.

Dar ce înseamnă, de fapt, această temută inflaţie? Întrebat ce este filosofia, un celebru gînditor a răspuns: "Ceea ce toată lumea ştie că este". Sînt tentat să-l parafrazez... Totuşi, voi preciza că inflaţiei i s-au dat, de-a lungul timpului, sute de definiţii. În vremea din urmă, pentru a simplifica lucrurile, s-a ajuns la un consens: prin inflaţie se înţelege creşterea generalizată a preţurilor de consum.

De ce a preţurilor de consum şi nu a celor de producţie? Pentru că preţurile de consum (ceea ce plătim cînd ne facem cumpărăturile zilnice, în magazine) reprezintă o noţiune mai cuprinzătoare: aici se reflectă şi costurile producţiei, şi preţurile de producţie, şi puterea de cumpărare. Chiar şi rata de schimb între moneda naţională şi valute. Deşi, mai degrabă, e invers: inflaţia influenţează rata de schimb. Alături de mulţi alţi indicatori: deficitul bugetar, deficitul de cont curent, productivitatea, calitatea valorilor adăugate. Aşa se explică de ce, timp de 18 ani, de multe ori, în vreme ce inflaţia scădea, rata de schimb rămînea constantă.

Aşadar, în primăvara lui 2007, rata anuală a mişcării preţurilor cobora şi mulţi credeau că, în materie de inflaţie, ce a fost greu cu adevărat a trecut. Dar n-a fost să fie aşa.

MAI AVEM DE ÎNVĂŢAT. Pe nesimţite, vreme de 18 ani, am devenit cu toţii elevi la şcoala inflaţiei. Într-o mult mai mare măsură decît am învăţat, în toţi aceşti ani, la şcoala reformelor economice, încetinite timp îndelungat, a liberalizărilor politice, economice, sociale, culturale, morale, de prea multe ori haotice sau confuze, a privatizărilor, întîrziate şi ele, chiar a deschiderii graniţelor. Inflaţia a fost unicul proces cu o continuitate absolută, care zi de zi, ceas de ceas, ne-a hărţuit pe toţi, fără excepţie. Mai ales că, în toţi aceşti ani, românii au luptat pe faţă cu acest duşman perfid: inflaţia.

Ce am învăţat? Că inflaţia se combate, înainte de orice, cu ofertă generoasă de bunuri şi de servicii.

La 1 noiembrie 1990, cînd a început liberalizarea preţurilor, ne-am trezit în iureşul unei inflaţii galopante. Avea atunci guvernul o alternativă? Da! Extensia ofertei de mărfuri şi servicii pînă la nivelul cererii de consum acoperite cu banii aflaţi în circulaţie. Practic, însă, societatea românească nu era pregătită pentru acest salt calitativ. Îi lipseau acumulările cantitative.

Aşa că s-a ales deschiderea clasică. A fost pus în priză acest aspirator pe care istoria economiei îl cunoaşte sub numele de inflaţie, cu scopul limpede de a absorbi surplusul monetar exprimat prin banii populaţiei şi prin banii publici. Preţurile au tot urcat, într-un sistem ce a folosit două viteze de creştere şi un mecanism complicat de frîne. În 18 ani de inflaţie, preţurile au crescut de 3.200 de ori, înaintînd fie cu viteze de corecţie, necesare trecerii de la economia de comandă la economia de piaţă, fie cu viteze de acomodare, în vederea racordării la temperatura indicată de rezultatele economice. În tot acest timp au fost acţionate numeroase frîne, care au ţinut în loc cînd corecţia, cînd acomodarea. Rezultatul fiind catastrofal: lungirea bolii.

Ce mai avem de învăţat? Am văzut că de 18 ani încoace, fie cu inflaţie, fie cu dezinflaţie, preţurile în România au crescut continuu. Salariile au crescut şi ele, dar saltul a fost mai lent. Un timp. Cît inflaţia a fost deliberat distribuită în rolul de aspirator, cu misiunea de a absorbi surplusul de bani din casieriile întreprinderilor şi de la populaţie... Surplus nu faţă de nevoii, ci faţă de mărfurile şi serviciile existente pe piaţă. Producţia a continuat să scadă şi preţurile au urcat.

Acum însă preţurile cresc mai încet decît salariile. Apare un nou pericol: să se rupă şi mai mult legăturile între muncă şi plata muncii. Inflaţia bîntuie prin lume, importăm şi noi, aşa că atît timp cît nu se înregistrează un plus de eficienţă a muncii, nu au de unde să vină cîştiguri în plus. Dacă, totuşi, pe piaţă ar fi plasaţi mai mulţi bani fără mai multă muncă eficientă, ne-am trezi cu şi mai multă inflaţie. Prin urmare, ce ni s-ar da cu o mînă ni s-ar lua cu alta, iar consumul s-ar restrînge în loc să crească.
Citeşte mai multe despre:   economic,   preţurile,   preţurilor,   inflaţia,   inflatie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Datoria guvernamentală reprezintă 49,7% din PIB după primele opt luni din 2021

Datoria guvernamentală reprezintă 49,7% din PIB după primele opt luni din 2021
Datoria guvernamentală a ajuns la 550,34 miliarde de lei în primele opt luni din 2021, arată Ministerul Finanţelor. Aceasta a crescut la 49,7% din PIB la sfârşitul lunii august, de la 49,3% din PIB la...

Afacerile din serviciile de piaţă au crescut cu 17,3% în primele opt luni din 2021

Afacerile din serviciile de piaţă au crescut cu 17,3% în primele opt luni din 2021
Afacerile din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor, serie brută, au crescut cu 17,3%, în primele opt luni din 2021, față  de aceeaşi perioadă din 2020, arată INS. Cele mai mari creșteri...

APIA anunță că aproape 40.000 de fermieri vor primi banii pentru Campania 2021

APIA anunță că aproape 40.000 de fermieri vor primi banii pentru Campania 2021
APIA anunță că a început să facă plăți în avans pentru Campania 2021. Banii vor ajunge la aproape 40.000 de fermieri din România. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că...

APIA începe acordarea plăților în avans pentru fermieriii care au depus Cereri unice în 2021

APIA începe acordarea plăților în avans pentru fermieriii care au depus Cereri unice în 2021
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe, luni, Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021. Banii se vor acorda între 18...

PNRR începe în România cu o achiziție directă, ocolindu-se licitația

PNRR începe în România cu o achiziție directă, ocolindu-se licitația
Galerie Foto Ministerul Energiei a postat pe SEAP joi, 14 octombrie, un anunț de cumpărare directă de servicii de asistență tehnică pentru elaborarea documentelor programatice aferente gestionării finanțării Planului...

Intrăm în epoca energiei curate doar dacă ne țin buzunarele!

Intrăm în epoca energiei curate doar dacă ne țin buzunarele!
Energia curată ustură la buzunare! Tranziția energetică, absolut necesară, are însă costuri exorbitante pe care țările sărace nu vor putea să le suporte singure. Explozia prețurilor care scurtcircuitează...

Contracte pentru firme de casă, acordate legal... după modificarea legii

Contracte pentru firme de casă, acordate legal... după modificarea legii
Galerie Foto Transportatorii de persoane din județul Constanța sunt pur și simplu eliminați de pe piață, cu ajutorul legislației modificate recent, dar și prin proceduri administrative. La Constanța este scandal din nou,...

Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent

Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent
Piaţa energiei se află într-un colaps fără precedent şi ameninţă să transforme inflaţia ridicată din 2021 într-o eră economică teribilă. Reţeaua complexă care alimentează lumea este extrem de...

O vară a iubirii. Verighetele și inelele de logodnă, în topul preferințelor românilor

O vară a iubirii. Verighetele și inelele de logodnă, în topul preferințelor românilor
Magazinele de bijuterii Teilor a înregistrat o creștere de 85% a vânzărilor de verighete și o creștere de 40% a vânzărilor de inele de logodnă pe perioada de vară, între 1 iunie și 30 septembrie. În 2021,...

Avertisment DUR al BNR. Absorbția fondurilor europene din PNRR este incertă

Avertisment DUR al BNR. Absorbția fondurilor europene din PNRR este incertă
Perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și a celor aferente noului Cadru financiar 2021-2027, prezintă un grad ridicat de...

ANRE a amendat patru furnizori de gaze naturale. Engie România contestă sancțiunea

ANRE a amendat patru furnizori de gaze naturale. Engie România contestă sancțiunea
Furnizorul de gaze naturale Engie România a anunțat că va contesta în instanță decizia ANRE care l-a sancționat cu o amendă de 800.000 lei pentru încălcarea legislației referitoare la ofertele tip...

Oferta-șoc: 900 lei/MWh și o factură de 4.200  lei/lună

Oferta-șoc: 900 lei/MWh și o factură de 4.200  lei/lună
Galerie Foto Iarna care se apropie cu pași repezi va fi una de groază pentru majoritatea populației, din cauza facturilor imense la gaze și energia electrică care vor veni. Va fi o iarnă a supraviețuirii pentru mulți dintre r...

Producția industrială a crescut pe seama scumpirilor electricității și gazelor

Producția industrială a crescut pe seama scumpirilor electricității și gazelor
Producţia industrială a crescut cu 12,7% ca serie brută şi cu 13,1% ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele opt luni din 2021, raportat la același...

Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 600 milioane lei, nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,93%. La licitaţie au partic...

A fost semnat contractul pentru construcția Spitalului Regional Cluj

A fost semnat contractul pentru construcția Spitalului Regional Cluj
Guvernul a aprobat, joi, un memorandum privind contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. Contractul are o valoare estimată...
Serviciul de email marketing furnizat de