Economia şi-a atins limitele. Stimularea cererii creează job-uri în străinătate

Şeful BNR, Mugur Isărescu, a prezentat ieri cauzele pentru care inflaţia rămâne în teritoriu negativ, deşi consumul a crescut cu 20% şi salariile cu 10%. Acesta a dorit să explice „ adevăratele probleme” celor care critică Banca Naţională pentru că a ratat ţinta de inflaţie.  "Nu găsiţi în statutul BNR o ţintă de inflaţie. Nu găsiţi!!! Noi avem stabilitatea preţurilor", a subliniat guvernatorul.

Inflaţia la finalul acestui an va fi de minus 0,4% , potrivit estimărilor prezentate, ieri, la Banca Naţională. Prognoza este cu un punct procentual sub cea anunţată în luna mai a acestui an, de 0,6%, tot de BNR. Isărescu apără estimările Băncii Centrale şi spune că nu se pot controla o serie de factori care influenţează inflaţia. "Preţul ţiţeiului contribuie, în prezent, cel mai mult la inflaţia din România, alături de reducerea TVA care a început să-şi consume efectul. Ce ar trebui să facem? Să mergem să ne rugăm să crească preţul la ţiţei pentru a ne atinge ţinta de inflaţie, sau să vorbim cu Guvernul să majoreze accizele la benzină şi motorină? Categoric că nu!", a subliniat şeful BNR. Acesta a adăugat că Banca Centrală nici măcar nu are o ţintă de inflaţie stabilită prin statutului BNR, legiuitorul a realizat că în perioade de tranziţie, când există foarte multe influenţe asupra preţurilor, este aproape imposibil ca legea să stabilească o ţintă. Guvernatorul a mai arătat că ţintirea inflaţiei este o metodă de atingere a stabilităţii preţurilor. 

Supraofertă de alimente în UE

Alături de ţiţei, şi preţurile mărfurilor agroalimentare contribuie la inflaţia negativă din această perioadă. Supraoferta persistentă de produse agroalimentare creată pe piața UE din a doua jumătate a anului 2014 de embargoul impus de Rusia care a fost extins în 2016 și asupra Turciei a dus la scăderea preţurilor la alimente în toate ţările din UE. Carnea, produsele de patiserie, lactatele şi legumele-fructele se ieftinesc de la o lună la alta. În plus şi preţurile reglementate sunt în scădere. Cu toate astea, BNR consideră că în România nu suntem în deflaţie. “Cum să fim în deflaţie când avem o creştere a vânzărilor cu 20% şi o creştere de venituri cu 10%?", a menţionat şeful BNR. Pentru finalul anului viitor, Banca Centrală estimează o inflaţie de 2%, de asemenea în scădere faţă de prognoza cuprinsă în Raportul din luna mai, de 2,7%.

Piaţa muncii e tensionată

Economia României creşte deja peste potenţial pe baza consumului şi, în cazul în care acesta este stimulat suplimentar, nu se vor crea locuri de muncă decât în străinătate, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În acest moment, există o tendinţă de încordare a pieţei muncii, şi "numai cei care nu trăiesc în această economie" nu îşi dau seama de acest lucru. "Câştigurile de productivitate sunt net inferioare dinamicii salariale", a adăugat Mugur Isărescu.

"Care este adevărata situaţie în România? În ceea ce priveşte deviaţia PIB, am trecut la exces de cerere de la deficit de cerere. Şi se observă unde! Se observă în balanţa comercială. Dacă noi stimulăm cererea, inclusiv prin reducere de dobândă, sau prin alte metode de stimulare a cererii, nu vom crea locuri de muncă decât în străinătate. Nu vom stimula economia internă, pentru că ea oricum este suprasaturată" Mugur Isărescu, guvernator BNR