Potrivit datelor INS, în primele cinci luni din acest an, exporturile firmelor româneşti au însumat 38,5 miliarde de euro, iar la sfârșitul primului semestru, s-ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro, potrivit Moneycorp România.
Cele mai multe exporturi au fost la maşini şi echipamente de transport (47,1%) şi alte produse manufacturate (29,6%).
Circa 72,7% dintre exporturi au fost către state UE, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri fiind de 28 miliarde de euro.
România a exportat bunuri şi servicii de 10,537 miliarde de euro, către țări extra-comunitare.
"Chiar dacă exporturile şi-au temperat evoluţia cu 2,9% faţă de primele cinci luni din anul trecut, tendinţa este una pozitivă şi arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile modificări fiscale şi mai ales de inflaţie, cea mai mare din UE în acest an. Evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care principalii noştri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia şi Franţa vor depăşi problemele generate de inflaţie, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina şi al reconfigurării lanţurilor de producţie şi aprovizionare. Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere noua politică economică pe care Bruxelles-ul îşi doreşte să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunţă a fi pozitive'', spune Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România.
La raportul preţ-calitate, produsele româneşti sunt atractive, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.
"Dacia, principalul exportator al României, vine cu noi modele de automobile, la fel şi Ford, industria software continuă să marcheze o evoluţie pozitivă, iar exporturile de produse chimice se află pe plus. Restructurarea economică post-pandemică începe să îşi arate efectele pozitive, mare parte dintre firmele producătoare din România optimizându-şi costurile şi lansând noi game de produse şi servicii, adaptate noii realităţi economice'', a mai afirmat Cosmin Bucur.
Principalele produse de export ale României au fost maşinile şi dispozitivele electrice, mijloacele de transport, mobilier, materiale de construcţii şi alte produse, produsele agroalimentare, produsele chimice şi mase plastice, produsele metalurgice, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte şi produsele minerale.
România a exportat de 93 de miliarde de euro (+1,3% faţă de anul precedent) în 2023.
Principalele destinaţii ale exporturilor româneşti au fost: Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franţa (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) şi Marea Britanie (2,9%).
"După ce anul trecut deficitul balanţei comerciale s-a îmbunătăţit cu 5,1 miliarde faţă de 2022 (-15,1%), la 28,9 miliarde euro, sperăm că trendul se va menţine şi în acest an. După primele cinci luni, asistăm, din păcate, la o creştere a deficitului balanţei comerciale (FOB/CIF) la 12,288 miliarde de euro, mai mare cu 1,230 miliarde de euro (+11,1%) faţă de perioada similară din 2024. Există însă şanse ca, pe fondul unei creşteri semnificative a exporturilor de produse agricole şi maşini, în toamnă, datele privind deficitul să se îmbunătăţească'', notează analiza Moneycorp.
Însă evoluţia exporturilor româneşti va depinde de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.
România are un potenţial foarte mare în privinţa relocării activităţilor de producţie. Eforturile de extindere a autostrăzilor şi a reţelei de cale ferată, alături de investiţiile în parcurile logistice, fac din România o destinaţie interesantă pentru investitori., menţionează documentul.
Țara noastră poate să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi serviciilor transfrontaliere, investiţiile preconizate pentru anii următori depăşind 10 miliarde de euro, potrivit unui studiu Frames.
Cele mai atractive zone investiţionale sunt Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov.
România are un cost operaţional redus în comparaţie cu ţările din regiune, are şanse să reprezinte o destinaţie importantă pentru investitori, dar trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin, potrivit analiștilor.
Dezvoltarea unor programe de stimulare a producţiei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, poate oferi un impuls semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C.
Digitalizarea, robotizarea şi noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România.
Într-un mediu valutar volatil şi al presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul folosirea unor produse şi strategii de hedging (acoperire a riscului valutar).
Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. În 2022, compania a tranzacţionat la nivel global peste 86 miliarde de euro şi a efectuat plăţi către peste 190 de ţări.