Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Banca Naţională a României va putea respinge intrarea în faliment a unei bănci, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă cerut de FMI. Măsura este menită să apere băncile de creditorii care ar putea cere falimentul unor instituţii solide pentru sume derizorii.
O bancă nu va putea cere falimentul şi pleca din România când vrea. Va fi nevoie de acordul BNR, care poate spune nu şi institui administrarea specială, la instituţia bancară respectivă, dacă situaţia o impune. Însă decizia băncii centrale trebuie motivată şi comunicată în maximum 10 zile. Nici creditorii unei bănci nu pot obţine falimentul acesteia fără aprobarea băncii centrale.
"Sunt foarte multe situaţii în România în care vine un creditor căruia, nu ştiu din ce motiv, nu i s-a plătit suma de 3.000 de euro şi declară falimentul unei instituţii cu active de milioane şi milioane de euro. Şi atunci, legea impune aprobarea BNR", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Acesta a mai precizat că în angajamentul cu FMI se prevede expres să fie amendată legea bancară care reglementează legea falimentului instituţiilor de credit. Concret, după noul proiect de lege, o bancă poate intra în faliment la cererea sa sau a creditorilor, dar numai cu aprobarea băncii centrale. Şi BNR poate solicita falimentul unei instituţii de credit.
Măsura este bine primită şi de bancheri, care spun că solicitarea de FMI este firească. "Modificările sunt nişte ajustări normale de aliniere la reglementările europene", ne-a declarat Radu Gheţea Graţian, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). El a mai adăugat că rolul băncilor centrale este în creştere în ţările europene după criza financiară care a lovit lumea.
ORDINEA LA PLATĂ
Proiectul actului normativ va modifica şi ordinea de prioritate la plata creanţelor în caz de insolvenţă. Astfel, depozitele garantate de Fondul de garantare, de până la 50.000 de euro, vor fi plasate pe un loc superior, faţă de reglementarea actuală. "Condiţionalităţile (din memorandumul cu FMI - n.r.) se referă la necesitatea ca iniţierea procedurii falimentului instituţiilor de credit să fie supusă aprobării prealabile de Banca Naţională a României, precum şi la plasarea creanţelor deponenţilor garantaţi şi ale Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar pe un rang de preferinţă superior în ordinea de prioritate la plata creanţelor în caz de insolvenţă", se arată în nota de fundamentare. Astfel, pe poziţia a doua la plata creanţelor vor plasate creanţele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar rezultate din plata compensaţiilor către deponenţii garantaţi, precum şi creanţele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult şase luni anterioare deschiderii procedurii. Pe prima poziţie vor rămâne taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea instituţiei de credit debitoare, precum şi plata remuneraţiei persoanelor angajate, inclusiv a lichidatorului.
Citește pe Antena3.ro
